Dacă privim modul în care evoluează solul la Galaţi, am putea crede ori că municipalitatea are un plan secret de a ajunge în centrul Pământului, că tot s-a mai descoperit acum un nou strat, ori că vrea să înlocuiască florile cu gropile. Sau, poate, de ce nu, vrea să creeze primul oraş subteran, pentru a ne proteja de eventualele invazii marţiene. Nu numai că ne luptăm de ani de zile cu Falezogaura, iar de anul trecut avem probleme şi cu strada Stadionului, acum problema se extinde şi asupra altor zone din Galaţi. Numai de la începutul anului, am avut peste şase surpări, două dintre ele cu repetiţie, după modelul Gropzila. Ecosal astupă, compactează, dar, la câteva săptămâni, pământul cedează din nou. Echipele de intervenţie ale Ecosalului vor intra în legendă precum cele ale Meşterului Manole. Noaptea se surpă ce construiesc ziua.
Niciuna dintre noile surpări nu pare să fie cauzată de sistemul de canalizare, cel puţin aşa ne spun cei de la Apă Canal şi de la Primărie. Toţi o ţin una şi bună că este din cauza infiltraţiilor de apă pluvială. Bun, dar dacă e din cauza infiltraţiilor de apă pluvială, de ce nu faceţi ceva pentru un sistem ca lumea de drenare a acestei ape?! Oricum, ar trebui să ne simţim în siguranţă pentru că Primăria monitorizează evoluţia solului. La fiecare surpare sau tasare de pe strada Brăilei, ni se spune că solul este instabil, dar Primăria urmăreşte constant evoluţia acestuia. Cum ar veni, staţi liniştiţi în băncile voastre, că Primăria e cu ochiul pe sol. Ba, mai mult, spune că a şi anticipat situaţia. Păi, dacă Primăria a anticipat situaţia, ce aşteaptă sau de ce nu a anticipat-o mai demult?!
Toţi se scuză, toţi aruncă mirosul putred în gura altcuiva.
Dacă, prima dată când s-a surpat pe strada Brăilei, în zona parcului de la Potcoava, Primăria ne-a transmis că surparea a fost generată de compactarea necorespunzătoare de după lucrările de remediere a reţelei de energie electrică şi de precipitaţii, a doua oară când s-a surpat terenul, în acelaşi loc, ni s-a spus că e din cauză că în zona respectivă au existat beciuri sau pivniţe care nu au fost umplute corespunzător când a început ridicarea blocurilor. Deci Galaţiul s-ar surpa din cauza beciurilor din vechime, nu din cauza lucrărilor prost făcute astăzi la străzi, la canalizări, la căminele de apă. Şi în niciun caz fiindcă, potrivit expertizei hidrogeotehnice cu privire la Faleza Dunării, realizată de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, nu există o hartă a reţelelor şi, neavând-o, nu poţi întreţine reţelele! Faptul că, în acest context, Apă Canal declară că deţine harta întregii reţele publice de distribuţie apă şi canalizare din municipiul Galaţi nu face decât să ne bage în ceaţă şi mai mult. O fi secretă, de n-au aflat experţii de ea?!
Una peste alta, săptămâna aceasta, purtătorul de cuvânt al Primăriei ne-a declarat că, anul acesta, va fi făcut un studiu amplu privind stabilitatea infrastructurii şi terenului. Îl aşteptăm cu nerăbdare, sperând că nu durează la fel de mult cum s-a întâmplat şi cu celelalte studii. Nu de alta, dar, până să apară şi o soluţie, s-ar putea ca Galaţiul să devină o nouă Atlantidă.
