Viata Libera Galati - Cotidian independent - Stiri Noutati Informatii Media Galati
Când opoziţia a propus drept premier un tehnocrat, pe primarul Sibiului, preşedintele Băsescu nici n-a vrut să audă. Acum, Băsescu a desemnat premier un tehnocrat propriu, dar nu specialist în economie, ci în Istorie, diplomaţie şi spionaj… Cam ca pe vremea când autoritarul Carol al II-lea punea premier respectabil, pe marele istoric Iorga, criza continuând însă, tragic…
Premierul e un fost membru de partid din tabăra liberală, dar asta îi face pe foştii colegi liberali să nu-l dorească pe fugar, chiar dacă Mihai Răzvan Ungureanu, ca şef al SIE, nu mai are carnet de partid. Pofta vine mâncând, şi după ce au văzut că l-au «mâncat», vorba lui nenea Iancu, pe Boc, protestatarii îl vor şi pe Băsescu. Şi opoziţia nu se poate dezice de protestatari, care cer anticipate. Aşa că respig propunerea de premier a preşedintelui, din moment ce vine de la el. Dacă ar fi fost numit de alt preşedinte, în orice alte vremuri, Ungureanu ar fi fost primit cu speranţă şi bucurie. Căci avem într-adevăr în faţă un om special. Reprezentativ, şcolit, bun diplomat, cu relaţii la Bonn...
În fine, un premier de care să nu se facă mişto când este invitat în străinătate. Un Stolo la fel de tehnic, dar care nu plânge. L-am cunoscut pe actualul premier desemnat într-o împrejurare de mare tensiune şi poate că vă va interesa cum a reacţionat… la stres. Era un summit transfrontalier la Grădina botanică, în vara lui 2007. Invitat – şi, culmea, a şi venit – era ministrul de Externe, Ungureanu. Mă sună o sursă: «Au dat agenţiile că ne retragem trupele din Irak!» Buuun, am să-l întreb deci despre scandal pe cel care trebuia să ştie cel mai bine. Dar ministrul, aveam să aflu, nu ştia! Premierul Tăriceanu trecuse peste capul ministrului şi hotărâse pe genunchi, lăsându-l practic în genunchi pe ministru, expus adică, neştiutor, presei. Sună telefonul ministrului la consiliera sa, aceasta iese şi mai apoi revine, lăsându-i un bilet ministrului.
Ministrul se înnegreşte vizibil, dar nu pleacă imediat. Mă pregătesc să-l urmez, căci mă aştept să iasă. Iese. Dar nu explodează încă la telefon, intră într-un birou. Deja, pe hol ne adunaserăm mai mulţi ziarişti. Dar şi când s-a întors, vizibil marcat, ministrul a refuzat, politicos dar ferm, să facă vreo declaraţie, deşi atunci erau obişnuite replicile în Guvern… M-am ţinut însă după ministru pe scară şi l-am oprit în faţa clădirii: dacă nu comenta incidentul, de ce nu-mi răspunde la o întrebare legată de întâlnirea de la Galaţi? Şi mi-a răspuns, fără fuşăreală, deşi soarele ne lovea puternic… A evitat însă orice capcană în a reveni la tărăşenia cu Irakul!
Ungureanu şi-a calificat demisia de peste câteva luni drept un gest de onoare. Se răzbunase pe Tăriceanu, informându-l imediat despre arestarea unor muncitori români în Irak… pe şeful CSAT, preşedintele Băsescu, în timp ce premierul a aflat după luni bune, din presă, aşa cum i se întâmplase şi lui Ungureanu la Galaţi? Ministrul susţinea că a procedat ierarhic, dar în partid sunt alte reguli... Ungureanu şi-a asumat vina, deşi considera că procedase corect. Oricum, chiar şi după demisia lui Ungureanu, Tăriceanu declara că are multă încredere în fostul ministru şi voia să-i dea alt rang, numai că demisionarul a preferat propunerea preşedintelui Băsescu şi a luat SIE. Acum, acceptă cuminte şi slujba de premier. Angajându-l pe doctul Ungureanu, Băsescu dă însă impresia că angajează un mercenar în uniformă de tehnocrat…
Victor Cilincă
Ovidiu Amălinei
