Un studiu recent al Asociaţiei "Voluntar pentru cetăţenie activă" arată faptul că, în România, lipsa de respect pentru ceilalţi s-a transformat din excepţie în normă. Suntem înclinaţi să admirăm modelele întâlnite în Occident, dar adesea nu facem nimic pentru ca respectivele exemple să fie aplicate şi la noi. Încălcăm astfel, cu seninătate, unele dintre cele mai elementare reguli de bun-simţ şi de convieţuire, iar rezultatul este vizibil mai peste tot în jur.
O primă concluzie a studiului este că majoritatea românilor sunt nepăsători la liniştea publică. Galaţiul oferă, din nefericire, exemple cu duiumul în acest sens. Doar în ultima săptămână, mii de gălăţeni au fost obligaţi să doarmă cu geamurile închise, din cauza acordurilor tânguitoare de manele, provenite de la unele nunţi ţigăneşti, care "scăldau" o bună parte din oraş. Nici în timpul zilei nu suntem însă iertaţi, de data aceasta de harnicii proprietari de apartamente, puşi pe demolări, găuriri, instalări, spaţieri, modernizări şi remodernizări. Huruitul zecilor de bormaşini creează un concert infernal, căruia nu ai cum să-i rezişti. Doar în scara în care locuiesc, un apartament şi-a schimbat proprietarii de trei ori în trei ani. Fiecare dintre ei a considerat probabil că trebuie să-şi renoveze apartamentul, altfel nu s-ar putea chema proprietar. Astfel, trei veri la rând, fără excepţie, pereţii au fost sfredeliţi sistematic, fără milă.
O altă concluzie a studiului este că nu punem prea mare preţ pe păstrarea curăţeniei. În timp ce ţările din Occident se întrec în procente de colectare selectivă a deşeurilor menajere, în România gunoiul face parte din spaţiul public. Ce ar mai fi de zis aici? Fiecare cartier din Galaţi, începând din centru şi până la periferie, arată mizerabil. Pline ochi, tomberoanele sunt înconjurate aproape în fiecare dimineaţă de sacii de gunoi sfâşiaţi şi împrăştiaţi de câinii fără stăpân. În multe grădini de blocuri răsar, indiferent de anotimp, pungi cu gunoi aruncate direct de la balcon sau abandonate în drum spre tomberon.
Nu în ultimul rând, studiul arată şi că fentăm, ori de câte ori avem ocazia, regulile de circulaţie, indiferent că suntem în postura de pietoni sau de şoferi. Statisticile luate în calcul de studiu arată că şapte din zece accidente rutiere în care sunt implicaţi pietoni sunt provocate din vina acestora. Iar, dacă românii sunt inconştienţi în trafic, nici autorităţile nu fac nimic pentru a-i disciplina. În Marea Britanie, spre exemplu, poliţia a amplasat camere de luau vederi în zonele cu cea mai ridicată rată de producere a accidentelor. Cu banii din amenzi sunt cumpărate şi amplasate camere similare şi în alte zone. S-a observat astfel o reducere cu 70 la sută a încălcărilor regulilor de circulaţie.
Toate aceste exemple şi multe altele sunt doar aspecte ale unei societăţi în care democraţia a fost prost înţeleasă încă de la început. O democraţie în tranziţie, perturbată de experienţa fostului regim. Şi, viitorul nu miroase deloc bine, din moment ce familiile consideră că numai şcoala este cea care trebuie să-i educe pe copii, uitând că aceştia ar trebui să aibă cei şapte ani de acasă. Totodată, sistemul educaţional actual ignoră de obicei educaţia civică a viitorilor adulţi, în condiţiile în care cele mai preţioase lecţii de civilitate se învaţă de la o vârstă fragedă.
