Sistemul ucide. Nu este prima oară şi, cu siguranţă, nu va fi nici ultima oară când voi afirma acest lucru. Şi asta pentru că, la fiecare nouă tragedie care se întâmplă în România, se mai află un adevăr dureros, pe care unii sau alţii au încercat să îl ascundă sub preş.
Tragedia de la Colectiv a arătat că în spitalele din ţara noastră mor oameni din cauza infecţiilor nosocomiale. Ei şi ce? Până pe 30 octombrie 2015 nu se ştia asta? Ba da! Se ştia, dar nimeni nu vorbea despre aceste infecţii. Cel puţin nu oficial. De aici a început o altă discuţie, care a scos la iveală un alt adevăr dureros. Acela că infecţiile nosocomiale, care au omorât oameni în spitale, printre care s-au numărat şi o parte din victimele de la Colectiv, nu sunt combătute eficient şi din cauza dezinfectanţilor. Acei dezinfectanţi care se vindeau în cam toate spitalele din România şi care erau diluaţi în aşa hal încât puteau fi comparaţi cu apa chioară. Ei, nici de asta nu se ştia? Cu siguranţă că da, dar, la fel ca în toate cazurile, se folosea premisa „las' că merge şi-aşa”. Mai ales că nici spitalele româneşti nu erau prea îndrăzneţe la capitolul raportat infecţii nosocomiale sau morţi din cauza acestora.
Aşadar, unii au făcut averi, iar sistemul a mers mai departe, în ciuda faptului că au murit oameni. Călcatul pe cadavre pare să fie, în ultimii ani, sport naţional, atâta timp cât cineva are un beneficiu financiar.
După aceste dezvăluiri, mai mult sau mai puţin şocante, o nouă situaţie tragică ţine prima pagină a ziarelor şi a devenit subiect de talk-show pe toate posturile de televiziune. Presupusa moarte a lui Dan Condrea, patronul HexiPharma, adică acea firmă care a vândut dezinfectanţi diluaţi în spitale. Şi care a făcut averi din asta.
După tragicul accident petrecut duminică după-amiază, au apărut tot felul de ipoteze. Ba că e Condrea, ba că nu este el, ba că a fost accident, ba că s-a sinucis. Nu a lipsit nici ipoteza crimei. Ba mai mult, foşti magistraţi, avocaţi sau psihologi criminalişti susţin sus şi tare că au fost încălcate mai multe proceduri, impuse de lege în astfel de cazuri. Toate aceste ipoteze şi încălcări de proceduri fac obiectul unor dezbateri publice, care au cam aceeaşi concluzie: sistemul este de vină. Accidentul de duminică seară nu este nici primul şi nu va fi nici ultimul din ţara noastră. De cele mai multe ori, însă, astfel de tragedii devin doar o ştire cu titlu informativ, fără ca cineva să monitorizeze dacă au fost sau nu respectate procedurile, dacă este vinovat sau nu cel despre care se spune că ar fi săvârşit fapta etc. Şi aici ar trebui amintite procesele în care oameni nevinovaţi au fost târâţi prin instanţe ani de zile, fără a avea vreo vină. Ba unii chiar au făcut şi închisoare. Dar, aşa este sistemul... Cine conduce însă acest sistem nu vom afla prea curând. Cert este că acei conducători ai sistemului îşi apără interesele şi o vor face indiferent câţi oameni vor mai muri din cauza asta. Tragedia de la Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, este cel mai elocvent exemplu. S-a vorbit mult, s-a făcut puţin, iar sistemul funcţionează în continuare ca pe roate. Şi continuă să facă victime.
