Corina Dobre

Corina Dobre


Nu mai puţin de 52.873.928 de lei a cheltuit Primăria Galaţi, anul trecut, pentru subvenţiile şi pierderile din sistemul centralizat de termoficare. Cele aproximativ 12 milioane de euro echivalează cu bugetul de investiţii al municipalităţii pe un an!


Sistemul public de termoficare, învechit, supradimensionat şi ineficient, continuă să facă ravagii în bugetul oraşului. Numai în ultimii trei ani, conform primarului Ionuţ Pucheanu, municipalitatea a plătit pentru pierderile şi subvenţiile din sistem peste 130 de milioane de lei.

Potrivit edilului, în anul 2014, pentru menţinerea în funcţiune a sistemului de alimentare cu apă caldă şi căldură, municipalitatea a plătit nu mai puţin de 32.336.000 de lei. În anul 2015, pierderile şi subvenţiile s-au ridicat la 47.949.000 de lei, iar în anul 2016, gaura s-a adâncit şi mai mult, întrucât sistemul de termoficare a „înghiţit” nici mai mult, nici mai puţin decât 52.873.928 de lei. „Este cel puţin echivalent cu bugetul nostru de investiţii”, ne-a declarat edilul-şef. „Din păcate, oricât de mult am încerca să punem lucrurile la punct, sumele cresc de la an la an. În ultimii trei ani, am cheltuit aproape 30 de milioane de euro acoperind doar pierderile din sistem, înregistrate de Calorgal acum - în trecut, de Apaterm - şi subvenţii. Lucrurile nu pot rămâne la nesfârşit aşa. Aceste sume se duc în permanenţă şi, din păcate, nu rezolvăm problemele reale ale Galaţiului. Nici serviciul nu se îmbunătăţeşte, iar faptul că totul este la comun îi nedreptăţeşte pe bun-platnici şi pierdem, în continuare, clienţi”, ne-a declarat Ionuţ Pucheanu, care a adăugat că numai în perioada aprilie - octombrie, când Electrocentrale (CET) furnizează apă caldă produsă pe baza aburului de la combinat, pierderile sunt de două până la 2,2 milioane de lei pe lună. Este deja de notorietate faptul că municipalitatea este obligată să achiziţioneze o cantitate mult prea mare de gigacalorii, faţă de cea facturată populaţiei. „Noi folosim doar o zecime din ceea ce ni se oferă. CET, pe bună dreptate de altfel, spune că nu are cum să ne dea mai puţin decât minimum din care pot produce ei pentru a porni instalaţiile”, subliniază edilul.

Ionuţ Pucheanu susţine că de vină pentru costurile uriaşe este şi Calorgal, întrucât „deşi ei ştiu câte apartamente sunt nelocuite, pentru că sunt extrem de mulţi cei care vin acasă ori doar iarna, ori doar vara, achiziţionăm potenţial agent termic sau apă caldă inclusiv pentru apartamentele nelocuite, dar care figurează drept branşate. Din nou, o sursă de generat pierderi”, menţionează edilul.

Ineficienţa sistemului public de termoficare, care seamănă tot mai mult cu o gaură neagră, este demonstrată şi de facturile emise de Calorgal unităţilor de învăţământ din subordinea municipalităţii. „Am făcut câteva diferenţe între facturile care sunt plătite între şcolile pentru care am reuşit să montăm centrală termică şi cele care au rămas în sistem centralizat. Şcoala Gimnazială „Constantin Gheorghe Marinescu” – factură la sistem centralizat de 28.000 de lei. Aceeaşi şcoală are, mai nou, o factură la gaze de 2.300 de lei. Diferenţa este uriaşă. Avem şi nişte sume absolut colosale la Costache Negri, de exemplu, cu 91.000 de lei, unde este şi căminul. La Şcoala Gimnazială 29 sunt 44.000 de lei, în condiţiile în care, la Şcoala 28, care are aceeaşi structură, dar care are centrală, diferenţa dintre ele fiind de sub 100 de elevi, factura este de 14.000 de lei. La fel, o sursă de generare de pierderi este numărul celor 36.000 de apartamente, care figurează ca fiind branşate. Unele dintre ele nu primesc energie termică pentru că sunt debranşate. Sunt câteva elemente care, în momentul de faţă, voit sau nu, nu au fost luate în calcul, câtuşi de puţin. Lucrurile trebuie să intre în normalitate, găsită rapid o soluţie în acest sens”, a precizat Ionuţ Pucheanu.

Pentru redimensionarea şi modernizarea întregului sistem de termoficare ar fi necesare, conform estimărilor municipalităţii, 70 - 80 de milioane de euro. Suma include şi costurile contorizării individuale.


Oamenii din Cuza Vodă au făcut nopţi albe, duminică şi luni, de teamă că pârâul Suhu va ieşi din matcă şi va mătura totul în cale, aşa cum a făcut în 2013 şi 2016. Localnicii din apropierea apei se pregăteau să-şi ducă animalele la deal, la rude sau la prieteni. Un reprezentant al Primăriei stătea de pază la pod, iar sătenii măsurau din priviri, îngrijoraţi, debitul pârâului umflat de precipitaţii.

„Vin apele peste noi?”, „Ne inundă iar, nu-i aşa?”, „Dom' primar, ce ne facem?”, îl întrebau, luni, la telefon, localnicii din Cuza Vodă pe primarul comunei, Dănuţ Codrescu, al cărui mobil suna încontinuu, încă de la primele ore ale dimineţii. Când am ajuns noi la Primărie, edilul abia se întorsese în localitate, de la Pechea. Mersese în comuna vecină pentru a vedea cât de mult au crescut apele acolo, în aşa fel încât să ştie la ce să se aştepte. A recunoscut că sătenii sunt îngrijoraţi pe bună dreptate, în condiţiile în care oamenii au avut de suferit de două ori în ultimii trei ani din cauza inundaţiilor, în septembrie 2013 şi octombrie 2016. Primarul ne-a spus că nivelul apei crescuse foarte mult, nu doar din cauza ploii, ci şi din cauza zăpezii şi gheţii topite de pe versanţi, întrucât, de la finele săptămânii trecute, temperaturile erau în creştere, iar micile pâraie formate pe dealuri erau colectate de pârâul Suhu.

"Se aude că vine o viitură"


La capătul străzilor care duceau la pârâu, mai mulţi săteni stăteau de pază, luni, în jurul prânzului şi se sfătuiau cum să fugă din calea apelor, în cazul în care pârâul umflat ar fi dat pe afară. În depărtare, pe pod, un reprezentant al Primăriei făcea de "planton". Sătenii măsurau din priviri Suhul, care dădea semne că ar fi fost gata să iasă, din nou, din matcă. „Uitaţi-vă, mai este o palmă şi dă pe-afară! Nu putem să mai trăim aşa. Ce să facem? Bani nu avem pentru a o lua de la zero în altă parte a satului. Ne-am fi mutat mai la deal, dar cum, cu ce?”, ne-a spus, supărată, o localnică. Într-o gospodărie situată la aproximativ 20 de metri de pârâu, doi bătrâni se sfătuiau cu unul dintre nepoţi cum să-şi transporte animalele din ogradă. „Am venit să îi ajut cu animalele. Eu locuiesc mai la deal şi le ducem la mine. Dacă vine apa... La Pechea, o parte din drum este inundată. Nu vrem să aşteptăm să sune sirena", ne-a spus nepotul celor doi bătrâni. "Se aude că vine o viitură", spunea un alt sătean.

Digurile, colacul de salvare pentru mii de gălăţeni


"În lipsa unui sistem de apărare împotriva inundaţiilor, chiar şi la precipitaţii de 70 de litri pe metru pătrat, vom fi din nou inundaţi, din spusele specialiştilor. Suntem tot timpul în alertă", ne-a declarat primarul comunei Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu.

Alesul a subliniat că singura soluţie viabilă pentru ca oamenii să fie protejaţi constă în construirea unor diguri pe cursurile de apă. „Riscul este foarte mare. Noi, în comună, avem ce trebuie. Avem sistem de colectare a apelor pluviale, avem canale de captare a apei. Dar asta nu ne ajută prea mult. Voi lua legătura cu primarii celorlalte comune afectate de inundaţii, să facem împreună un Memoriu către Prefectură şi Guvern, pentru alocarea unor fonduri pentru refacerea digurilor de pe Valea Rea. Au fost trei diguri acolo, care au fost distruse, din spusele cetăţenilor din Pechea. Pe deasupra, au mai fost două diguri, tot pe această vale, prin nordul judeţului, în zona comunei Valea Mărului, rupte în urma inundaţiilor, acum fiind la nivelul solului. O să fie o problemă majoră pentru comunitatea noastră, dacă nu se iau măsuri”, ne-a declarat Dănuţ Codrescu.

Lucrările de decolmatare, sistate


Suhu ar fi fost deja decolmatat şi lărgit, cu posibilitatea ca pârâul să preia un debit mai mare de apă, dacă Apele Române nu ar fi sistat, anul trecut, lucrările. „M-am tot ţinut de ei să vină şi în iarnă, să termine, mai ales că nu a fost multă zăpadă. Puteau să intre cu utilajele, numai că ei au spus că rămâne pentru primăvară, pentru că erau în concediu mulţi dintre angajaţi. În primăvară, va trebui să mai aşteptăm, pentru că nu se poate intra, trebuie să se usuce pământul. Pe îngheţ era mai bine, din punctul meu de vedere, deoarece puteau circula cu utilajele, nu se împotmoleau. Acum, ştiţi cum e, fiecare se organizează cum ştie mai bine în ograda lui”, a spus alesul localnicilor din Cuza Vodă.

Primarul a precizat că Apele Române au executat lucrări de decolmatare „de la marginea comunei Pechea, unde sunt aşezările, şi până unde încep casele la noi. Am început să strângem semnături de la cetăţeni pentru a ne da voie nouă şi utilajelor să intrăm pe proprietatea lor pentru a se face decolmatarea şi pentru a le fi retezată o bucată din teren, pentru extindere. Dacă s-ar face diguri, nu ar mai fi probleme. Văd că nimeni nu s-a ocupat de noi. Pe nimeni nu interesează”.

"Ne-a trecut glonţul pe la ureche"


Primarul Dănuţ Codrescu ne-a spus, ieri, că pârâul s-a revărsat şi a inundat câteva terenuri, însă au fost afectate doar câteva grădini, nu şi case ale oamenilor. „Ne-a trecut glonţul pe la ureche. A ieşit un pic din matcă, dar deja s-a retras. Cantitatea de precipitaţii estimată a fost mai mică decât ceea ce s-a înregistrat practic în teren. De aseară (luni seară - n.r.), se retrage. A început să mai scadă nivelul pârâului”, ne-a spus alesul din Cuza Vodă.

Marți, 21 Februarie 2017 07:00

Casa de Pensii face ANGAJĂRI

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi angajează un consilier juridic superior (cu studii superioare în domeniul juridic şi vechime de minimum nouă ani) şi un inspector superior (cu studii superioare şi aceeaşi vechime) pentru Serviciul Legislaţie, Contencios, Executare Silită, Comunicare şi Relaţii Publice.

Gălăţenii interesaţi mai au la dispoziţie 17 zile pentru a se înscrie la concurs.

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele 0236.416.585 şi 0236.310.192.

Peste 100 de gălățeni, cu insigne în piept pe care scria „#REZIST”, au manifestat, în această seară, în fața Prefecturii, în cea de-a 20-a zi de proteste consecutiv. Manifestanții au adus cu ei un steag al Uniunii Europene, de aproximativ 20 de metri pătrați, care a acoperit aproape toată esplanada din dreptul Monumentului Eroilor, din fața Prefecturii Galați. Manifestanții au dorit astfel să transmită cabinetului Grindeanu și liderilor PSD și ALDE un mesaj clar că nu doresc să se abată de la parcursul occidental și că nu vor permite clasei politice să îndepărteze România de valorile europene. Steagul Uniunii Europene a fost însoțit de mesajul ”EUROPE LET'S STAY AWAKE TOGETHER” (Europa, să rămânem de veghe împreună). Mai mult, unul dintre protestatari a afișat o pancartă inscripționată cu mesajul ”Vrem o Românie occidentală, nu o gubernie rusească”. ”O să ieșim în stradă până când n-o să mai fim conduși de hoți”, ”Vreau să trăiesc în România, nu mai tolerez hoția”, ”Interzis la guvernare celor cu dosare #REZIST” sau ”Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei, meriți ceea ce ai” sunt doar câteva dintre mesajele afișate de manifestanți în această seară. Pe strada Domnească au răsunat, în această seară, imnul Uniunii Europene (Odă bucuriei) și imnul României (Deșteaptă-te, române!), printre altele.

Oamenii au dansat Hora Unirii în jurul steagului Uniunii Europene și au spus că nu au obosit să iasă în stradă pentru ceea ce își doresc, astfel că protestele anti-Grindeanu-Dragnea-Tăriceanu vor continua și la Galați.

 

  

"Noi am vrut, am cerut, ne-am luptat. Am făcut tot ce ţine de noi, am depus amendamente la Legea bugetului de stat, dar ni le-au refuzat". Aşa le-ar putea răspunde gălăţenilor unii dintre parlamentari, întrebaţi fiind ce au făcut pentru a atrage bani de investiţii în infrastructură (dar nu numai) pentru judeţul Galaţi. Ba mai mult, pentru a fi cât mai convingători, pot scoate din dosare textele amendamentelor - un purcoi de acte. Dă bine la impresie artistică. Pot chiar plusa, trăgând linie la sumele solicitate: miliarde de lei ar fi putut să vină la noi, la Galaţi. "Dar este greu să te lupţi de unul singur", nu-i aşa?
Am fost curioasă să văd ce fonduri au solicitat în plus, faţă de cele deja previzionate, deputaţii şi senatorii de Galaţi, atunci când au depus amendamente la proiectul de buget. Nici mai mult, nici mai puţin decât o cacealma! Cereri aberante, pline de inepţii şi aiureli, care se traduc doar într-un singur fel: bătaie de joc.
Fost primar şi preşedinte al Consiliului Judeţean, cu experienţă în administraţie şi expertiză, deputatul Eugen Durbacă a depus un amendament pentru alocarea a nu mai puţin de 45 de milioane de lei pentru consolidarea Falezei Dunării, iar sursa indicată a fost Fondul de rezervă al Guvernului! Chiar dacă, de cele mai multe ori, îi place să pozeze în neprihănit şi neştiutor, nu-l pot suspecta că habar nu are că Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului nu poate suporta astfel de investiţii şi că este folosit de fapt pentru finanţarea unor cheltuieli urgente, neprevăzute! Dar omul şi-a făcut datoria de politician, a cerut şi a bifat un refuz. Acelaşi parlamentar a solicitat peste 135 de milioane de lei pentru construirea "a încă două benzi ale drumului expres Galaţi - Brăila - Slobozia - Autostradă". Trecând peste faptul că sursa indicată este aceeaşi şi la fel de aberantă - fondul de rezervă al Guvernului, deputatul, dacă ne raportăm strict la documente, pare să trăiască într-o lume paralelă. Altfel, cum se explică faptul că drumul expres amintit nu există în realitate, nu are nici măcar un studiu de fezabilitate, iar parlamentarul nostru solicită construirea a încă două benzi?
Cam aşa se joacă la cacealma în Parlament. Iar Eugen Durbacă nu este singurul care a depus amendamente numai bune de respins.        

Gălăţenii şi brăilenii trebuie să-şi ia gândul că vor merge prea curând pe un drum expres care să ne lege de vreo autostradă. Cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti va putea visa la o infrastructură rutieră modernă şi rapidă abia peste vreo zece ani. Anul acesta, ne aşteaptă doar investiţii sărăcăcioase în infrastructură.

De departe, cele mai importante investiţii în infrastructura rutieră prevăzute de Ministerul Transporturilor pentru acest an vizează Ardealul, Dobrogea, partea de nord a Moldovei (Iaşi şi Suceava) şi, bineînţeles, Capitala, zone cărora le-au fost alocate, printre altele, sume colosale atât pentru drumuri de mare viteză, cât şi pentru variante de ocolire.
Potrivit documentelor oficiale care le-au fost înmânate parlamentarilor, judeţul Galaţi s-a ales, la marea împărţire a banilor de la Bucureşti pentru anul 2017, cu finanţarea lucrărilor unei singure investiţii mai consistente: drumul de centură al municipiului Tecuci, despre care parlamentarul PSD Ionel Daniel Butunoi, preşedintele Comisiei pentru transporturi, spune că va fi finalizat în luna august a acestui an, finanţarea, conform documentelor, fiind asigurată prin POIM 2014-2020. Evaluată la peste 64 de milioane de lei, investiţiei i-a fost aprobată o alocaţie bugetară de 15,253 de milioane de lei.
La capitolul infrastructură rutieră, judeţul Galaţi mai este menţionat doar în proiectul de reabilitare a "DN 24 limita de judeţ Galaţi/Vaslui până la Crasna şi DN 24B Crasna - Albiţa” şi în cel privind finalizarea reabilitării DN 25. "În proiecţia bugetară s-a mers, în principal, pe proiectele deja începute", ne-a declarat Butunoi. Acestea sunt practic singurele lucrări de investiţii pe care Ministerul Transporturilor le-a prevăzut pentru judeţul Galaţi.

Drum expres, după 2021

Deputatul USR Bogdan Rodeanu a solicitat, printr-un amendament, o alocare minimă de fonduri pentru studiul de prefezabilitate a drumului expres Galaţi - Brăila - Slobozia - autostrada A2, însă propunerea a "picat" la vot, cu 75 de voturi "pentru" şi 172 "împotrivă", motivul respingerii fiind acela că proiectul este inclus în Master Planul General de Transport pentru perioada 2021-2030. Aşadar, mai avem de aşteptat.

Mai mulţi bani pentru drumuri, dar tot codaşi

Dacă nu ne vom putea lăuda prea curând cu proiecte majore de investiţii în infrastructura rutieră, care să ne faciliteze accesul în alte regiuni ale ţării, ne rămâne doar să sperăm că autorităţile locale vor reuşi să atragă fonduri suficiente pentru a moderniza reţeaua de drumuri judeţene şi comunale, astfel încât măcar în interiorul judeţului Galaţi să se circule ca în palmă.
Potrivit unor informaţii furnizate de deputatul Victor Paul Dobre (PNL), în cadrul unei conferinţe de presă, judeţului Galaţi i-au fost alocaţi de la bugetul statului, pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale pentru anul 2017, 9.384.000 de lei, mai mult decât în anul 2016, când a primit 8.176.000 de lei.
Chiar dacă finanţarea a crescut în comparaţie cu anul precedent, potrivit parlamentarului, judeţul Galaţi ocupă abia locul 31 în topul judeţelor, în ceea ce priveşte alocările de fonduri pentru reţeaua de drumuri judeţene şi comunale.

Proiectele prioritare de la Transporturi

Potrivit documentelor oficiale, proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 sunt legate de infrastructura rutieră. Este vorba despre continuarea lucrărilor la autostrada Constanţa - Nădlac (Coridor IV), finalizarea autostrăzii Lugoj – Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu – Piteşti, finalizarea autostrăzii Sebeş – Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres, continuarea programului de construcţie a variantelor de ocolire (ex: Suceava,Târgu Mureş, Bacău, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Buşteni, Câmpina, Mihăilesti, Săcuieni), reabilitare poduri şi pasaje, modernizare Transfăgăraşan şi Transalpina.

       

Sâmbătă, 18 Februarie 2017 07:00

George Stângă, noul şef al Municipalei PNL

Senatorul George Stângă a preluat şefia Organizaţiei Municipale a PNL, după ce consilierul local Nicuşor Ciumacenco a demisionat din funcţia de preşedinte. Anunţul a fost făcut, ieri, de către parlamentar, care a precizat că mandatul său are ca principal scop organizarea alegerilor interne, care vor avea loc cel mai probabil la jumătatea lunii aprilie. "Aseară (joi seară - n.r.), Biroul Politic Judeţean, cu o majoritate covârşitoare, mi-a acordat încrederea şi, în acelaşi timp, mandatul ca într-o perioadă destul de scurtă de timp să propun, împreună cu echipa de la organizaţia municipală, un plan concret de activităţi. Îmi doresc ca, în perioada următoare, PNL să devină acel partid de care cetăţenii au nevoie. Mandatul meu de preşedinte interimar are ca principal scop organizarea transparentă şi în cadru statutar a alegerilor interne. PNL trebuie să facă un echilibru pe scena politică gălăţeană şi, nu în ultimul rând, să devină un adversar redutabil al PSD”, a declarat senatorul PNL.

Gheaţa de pe Dunăre a afectat nu doar zeci de armatori, care pierd bani din cauza traficului blocat şi a navelor scufundate de banchize, ci şi structuri care activează în domeniul securităţii şi siguranţei naţionale, precum Poliţia de Frontieră, flotila militară şi nu numai. Motiv pentru care parlamentarii de Galaţi Bogdan Rodeanu (USR) şi Victor Paul Dobre (PNL), membri în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, au solicitat preşedintelui Comisiei o dezbatere şi o analiză pe această temă, la care să participe şeful Statului Major General şi reprezentanţi la vârf ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Ministerului Afacerilor Interne. Parlamentarii vor să ştie oficial cum a afectat blocajul de pe Dunăre activitatea structurilor de securitate şi siguranţă naţională, la ce riscuri suntem supuşi în astfel de situaţii, dar mai ales ce măsuri se impun pentru ca pe viitor statul român să poată interveni. „Noi nu avem cu ce să spargem gheaţa, nu avem un echipament dedicat acestui lucru. Este nava Perseus, dar, fiind maritimă, mai sus nu urcă. Ce te faci în zona Călăraşi? Pe fluvial? Noi avem în România aşa ceva? Nu avem. Indiferent de condiţiile meteo, este nevoie de suport pentru intervenţii, de dotări şi echipamente”, ne-a declarat Bogdan Rodeanu.

UPDATE sâmbătă, 18 februarie Asociația "Galaţi, oraşul meu" a decis ca acțiunea să aibă loc pe data de 1 aprilie, în intervalul 9,00 - 12,00. Pe Facebook a fost creat un eveniment dedicat campaniei, unde puteți confirma participarea:

https://www.facebook.com/events/378450749179344/

La eveniment și-a anunțat participarea și Asociația Părinților pentru Ora de Religie. Membri ai acesteia au participat și la prima ediție a campaniei.

-------------------------------------------------------------------

Asociaţia "Galaţi, oraşul meu" îi invită pe gălăţeni la cea de-a doua ediţie a campaniei de igienizare a unor morminte din Cimitirul „Eternitatea”, aparţinând unor personalităţi din oraşul nostru. „Cine doreşte să participe ca voluntar este binevenit. Acţiunea va fi organizată la începutul lunii aprilie, iar voluntarii vor aduce unelte de grădinărit, saci menajeri, mănuşi. Vă rugăm să ne comunicaţi din timp dacă doriţi să participaţi”, le-a transmis gălăţenilor Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele ONG-ului, care a precizat că aşteaptă pe Facebook mesajele celor interesaţi.
Anul trecut, au fost igienizate (curăţate de vegetaţie, aranjat pământul, măturate plăcile, vopsite gardurile) 11 morminte aparţinând lui Costache P. Malaxa, Costache Vârlan, familiei Mantu, familiei Gamulea, Alex. C. Hepites, Olga şi Victor Macri, Toma B. Aburel, G.L. Aslan, Vincenzo Fanciotti, generalului Eustaţiu Pencovici, Zaharia Soare.

* Demiterea lui Picu Roman din funcţia de viceprimar al municipiului Galaţi ar putea fi supusă la vot în Consiliul Local, peste doar câteva zile.

Consilierul independent Simona Vreme şi aleşii PNL şi PMP au iniţiat un proiect de hotărâre privind eliberarea din funcţia de viceprimar a lui Picu Roman, pe care l-au depus, ieri, la Registratura Primăriei. Cei zece consilieri ai Opoziţiei arată, în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, că declaraţiile viceprimarului Galaţiului, din urmă cu aproximativ o lună, „au afectat grav imaginea municipiului Galaţi, a cetăţenilor acestuia, cât şi a ţării, fapt care a pus într-o lumină proastă administraţia gălăţeană şi instituţia viceprimarului”. Mai mult, iniţiatorii proiectului de hotărâre spun că Picu Roman a încălcat art. 30 (alineatele 6 şi 7) din Constituţia României, conform cărora „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine” şi că „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”. Aceştia consideră că viceprimarul Picu Roman "a adus grave atingeri de neregularitate procedurală în exercitarea funcţiei de viceprimar şi de imagine publică unităţii administrativ-teritoriale şi municipiului Galaţi (…) şi prejudicii şi în ceea ce priveşte etica profesională faţă de funcţia publică pe care o exercită".

Aleşii locali ai Opoziţiei mai amintesc, în proiectul de hotărâre, de intervenţia din Consiliul Local a profesorului Ionel Petrea, care a cerut eliberarea lui Picu Roman din funcţia de viceprimar, dar şi de o serie de articole publicate în mass-media locală şi centrală, care făceau referire la declaraţiile acestuia, care au scandalizat opinia publică.

Reamintim că, în urmă cu doar câteva săptămâni, Picu Roman declara, printre altele, într-un videoclip promovat pe internet de apropiaţii săi, că preşedintele Klaus Iohannis „urăşte poporul român, urăşte tinerii şi în laboratoarele numai de el ştiute se pregătesc crime înfiorătoare împotriva tinerilor români”.

Pentru ca viceprimarul Galaţiului să fie demis este nevoie de voturile a două treimi dintre consilierii locali. Practic, pentru eliberarea acestuia din funcţie ar trebui să voteze şi aleşi ai Puterii, dintre cei care l-au susţinut.

Picu Apostol Roman, radiografie politică. Apologia tupeului şi a trădării

Viceprimarul ruşinii

DEMITEREA lui PICU ROMAN, cerută în Consiliul Local Galați  
Pagina 1 din 235