* Interviu cu prof. dr. ing Cătălin Fetecău, iniţiatorul ideii de fuziune a facultăţilor de Mecanică şi de Ingineria Materialelor şi a Mediului, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, în Facultatea de Inginerie
- Ce înseamnă fuziunea celor două facultăţi?
- În primul rând, cred că vom deveni o facultate mai puternică, mai performantă şi mai eficientă. Efectiv, va însemna desfăşurarea unor programe existente în portofoliul facultăţilor în comun, Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie (IPMI), Ingineria securităţii în industrie (ISI) şi de ce nu Ingineria sudării (IS), înfiinţarea în comun a unor noi programe de licenţă (Logistică industrială) şi masterat (Biomecanica). Nu în ultimul rând, va fi respectată recomandarea Comisiilor de evaluare instituţională, privind reorganizarea academică a universităţii, prin unirea unor facultăţi. Istoric vorbind, până în ’91, la universitate erau reunite, în cadrul Facultăţii de Mecanică, mai multe specializări. Aşa mi se pare că e şi normal, într-o universitate comprehensivă, care are domenii pornind de la medicină, teologie şi ajungând la educaţie fizică, trecând prin inginerie.
- Care au fost argumentele pentru unirea într-o Facultate de Inginerie?
- Un lucru foarte important este ca am reuşit să renunţăm la orgolii şi să privim spre viitor, respectând trecutul. Un argument a fost acela ca specializarea de Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie să se desfăşoare într-o singură facultate, în condiţii de performanţă ridicată. Cadrele didactice din ambele facultăţi au preocupări comune în domeniul prelucrării şi realizării de noi materiale, iar facultăţile se adresează, pentru admitere, aceluiaşi tip de absolvenţi de liceu. Noua denumire va reflecta mai bine paleta de specializări şi lasă uşa deschisă şi altor facultăţi care formează ingineri să adere la structura creată.
- Cum se va desfăşura admiterea anul acesta? Se va reduce numărul de cadre didactice?
- La admitere, subiectele oricum sunt comune şi, dacă va apărea Hotărârea de Guvern privind noua facultate înainte de admitere, candidaţii vor putea plăti o singură taxă. Cel mai probabil, actualii studenţi vor primi diplome de absolvire cu noua denumire, Facultatea de Inginerie. Nu se va reduce numărul de cadre didactice, dar vom face o strategie comună privind dezvoltarea departamentelor.
- Ce se va întâmpla la nivel de cercetare?
- Cele şapte centre de cercetare existente în ambele facultăţi se pot uni pe domenii de interes, aşa încât cercetarea interdisciplinară să nu mai fie îngrădită de barierele administrative. În viitor, am putea avea un puternic institut de cercetare în domeniul materialelor şi tehnologiilor de prelucrare. Scopul nostru principal este însă ca studenţii noştri să capete anumite abilităţi, astfel încât performanţele lor în momentul în care se angajează să justifice diploma obţinută în urma absolvirii.
- Dar elevii mai sunt interesaţi de inginerie?
- Îmi place să spun, parafrazându-l oarecum inginereşte pe Marin Preda că „dacă inginerie nu e, nimic nu e”. Ne place sau nu, în lumea asta totul se învârte în jurul ingineriei, iar societăţile civilizate nu pot exista fără să producă, fără să adauge plusvaloare. Din nefericire, în ultimii şase ani, concurenţa la examenele de admitere organizate la Facultăţile de Mecanică şi Ingineria Materialelor şi a Mediului a scăzut, mai ales pe fondul reducerii numărului de elevi, de la 4.149 de absolvenţi de învăţământ cu profil tehnic în 2010-2011 la 1.598 în 2012-2013. În timp, şi activitatea industrială s-a redus dramatic, dar în ultimii ani tot mai multe societăţi comerciale ne solicită să le recomandăm absolvenţi de-ai noştri pentru angajare. Este mare nevoie la ora actuală de ingineri şi în special de ingineri de profil tehnic bine pregătiţi.
- Aveţi parteneriate cu mediul economic?
- Avem sprijin de la firme, cum sunt ArcelorMittal, Dacia Piteşti, DMT Marine Equipment, Criomec SA, Menarom PEC, Icepronav Galaţi, Şantierul Naval Damen, Şantierul Naval Vard din Tulcea, Şantierul Naval Daewoo din Mangalia. Chiar recent, Fabrica de ulei Prutul ne-a solicitat absolvenţi pentru angajare în toamnă.
- Înseamnă că ingineria este bine sprijinită la Galaţi?
- Este susţinută de mai multe firme, dar mi-aş dori mai multă implicare chiar şi din partea administraţiei locale, având în vedere că universitatea are, cred, un buget de stat mai mare decât cel al Primăriei, fiind o instituţie cu 1.200 de angajaţi şi cu aproape 13.000 de studenţi, dintre care 30-35 la sută sunt la facultăţile din domeniul ingineriei. Ar trebui să existe mai multe acţiuni comune cu IMM-urile, cu Camera de Comerţ şi Industrie. De exemplu, aşteptăm parteneri la organizarea primei ediţii a Salonului Cercetării şi Inovării „UGALINVENT”, care va avea loc în octombrie 2014. De altfel, pe 10 octombrie vom sărbători şi 60 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Mecanică de la Galaţi.
