* 1.500 de tineri nici nu s-au înscris să mai susţină examenul anul acesta, iar aproximativ 500 nu au promovat examenul
Pentru majoritatea absolvenţilor de licee tehnologice, cei patru ani de studiu din liceu sunt drumul sigur spre o meserie, iar cei mai mulţi nici nu-şi mai bat capul cu învăţatul pentru examenul de bacalaureat. Mai exact, nici nu au de gând să se înscrie pentru a obţine această diplomă, considerată de ei inutilă. Anul acesta, dintre cei aproape 4.700 de absolvenţi de liceu de la noi din judeţ, doar 3.200 de tineri s-au înscris în vară ca să-şi dea bacul. Restul de aproape 1.500 au sărit acest examen. Cei mai mulţi dintre ei, ca să intre direct „în pâine“, să câştige un salariu, folosind din anii de liceu doar calificarea obţinută. De ce mai cheltuieşte aşadar cu ei inutil statul, şi în plus pierd şi ei ani buni din viaţă, când ar fi putut să facă direct o şcoală profesională sau de meserii?
Lor li se mai adaugă şi cei aproximativ 500 de candidaţi care s-au prezentat la examen, dar nu l-au promovat nici în prima, nici în a doua sesiune. Prin urmare numărul celor care au rămas fără o diplomă de bacalaureat se ridică numai anul acesta la 2.000. Având în vedere că, pentru fiecare dintre aceşti elevi, statul cheltuieşte 2.557 de lei pe an, atât cât este stabilit prin costul standard pentru liceele tehnologice, se ajunge la concluzia că, cel puţin anul acesta, s-au cheltuit degeaba peste 5 milioane de lei sau, altfel spus, peste un milion de euro, numai la Galaţi.
Cu puţin timp în urmă, directoarea Liceului Tehnologic "Anghel Saligny", Constantin Nicoleta, declara că, deşi procentul de promovare la bacalaureat este destul de mic printre elevii pe care-i are, cei mai mulţi îşi găsesc locuri de muncă destul de bine plătite şi fără diplomă de bacalaureat. Mai mult decât atât, în baza certificatelor de calificare pe care absolvenţii le obţin la terminarea liceului, absolvenţii se pot angaja oriunde în UE. Acelaşi lucru este posibil şi pentru cei care în prezent învaţă în şcolile profesionale, dar pentru aceştia durata cursurilor este de numai trei ani în loc de patru.
Efectul desfiinţării şcolilor de meserii
Cei mai mulţi dintre elevii care au rămas fără bacalaureat nu îşi doresc studii superioare şi ar fi mers la o şcoală profesională ca să înveţe meserie, dacă ar fi avut posibilitatea. Numai că, în 2009, Ecaterina Andronescu, pe atunci ministrul Educaţiei, a desfiinţat şcolile de meserii, înfiinţate tot de ea, din vechile şcoli profesionale, într-un mandat anterior. Astfel, elevilor li s-a dat posibilitatea să se înscrie doar la licee tehnologice, fie că fac faţă sau nu şi în ciuda faptului că şi-ar fi dorit să termine şcoala mai repede pentru a câştiga bani de pe urma meseriei învăţate. Cum şcolile profesionale sunt doar de trei ani, şcolarizarea lor s-a prelungit inutil, însemnând pe lângă eforturile lor şi sume substanţiale cheltuite de stat anual.
Se încearcă revenirea la normal
După aproape zece ani de derivă (profesionalele au fost desfiinţate în 2003 şi reînfiinţate la cifre modeste în 2012), lucrurile par să revină la normal. Anul acesta, Galaţiul a primit 32 de clase de profesională şi peste 800 de locuri. Pe lângă faptul că învaţă o meserie, aceşti elevi se pot întoarce oricând să-şi termine liceul la seral, dacă au gânduri să urmeze apoi şi studii superioare. Cele mai căutate calificări au fost, anul acesta, de mecanic auto, bucătar, cofetar-patiser şi frizer.
CITEŞTE ŞI: Matematica DONATORILOR DE ORGANE la clasa I
