* Cei mai buni studenţi la medicină şi-au descoperit vocaţia târziu, dar e o alegere pentru toată viaţa
Sunt în anul VI la Medicină generală şi îşi dispută titlul neoficial de cel mai bun student medicinist din facultate. Unul tocmai s-a întors din Franţa cu note maxime pe linie (vine pe un alt sistem de notare), celălalt are 9,73 aici şi îşi împarte viaţa între job, studii şi familie. Vorbim de doi studenţi dedicaţi, pentru care alegerea făcută nu e deloc întâmplătoare, iar meseria aleasă e vocaţie.
Dan Popa are 30 de ani, e absolvent de Teologie şi Filozofie, specializarea Sociologie. Acum face a doua facultate, la Medicină şi a reuşit performanţa să se întoarcă din Franţa, după 12 luni de Erasmus, cu note maxime. Dan face parte din primele generaţii de studenţi ale Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi şi, după cum mărturiseşte chiar el, nu s-a gândit niciodată să facă facultatea în alt oraş. ”Din simplul considerent că dezvoltarea personală şi acumularea de cunoştinţe nu ţine de oraşul sau facultatea la care studiezi. Nu locul în sine te face un student eminent, ci competiţia cu tine însuţi, cât şi dorinţa de a fi cel mai bun, nu atât prin raportarea la ceilalţi, ci prin raportarea la tine însuţi”, spune Dan, care recunoaşte că medicina se împleteşte frumos cu sociologia. Medicina l-a trimis pentru un an de zile la studii în sud-vestul Franţei, mai exact în Bordeaux, prin Erasmus.
Cum a fost experienţa trăită în Franţa?
Timp de 12 luni a studiat la Universitatea Segalen, Bordeaux şi a fost implicat activ în toate stagiile pe care le-a ales. "Am avut oportunitatea enormă de a studia într-un loc în care curiozitatea şi interesul sunt apreciate. Am avut prilejul să asist alături de o echipă de medici la un transplant bipulmonar. Am participat activ la mai multe operaţii, în mai multe secţii: chirurgie toracică, chirurgie digestivă, neurochirurgie, ortopedie. Faptul că am fost activ şi nu doar un simplu spectator m-a ajutat să conştientizez exact care va fi rolul meu după terminarea facultăţii", ne spune Dan Popa.
Diferenţe între două sisteme de învăţământ
Diferenţele între sistemul de învăţământ din România şi cel din Franţa sunt colosale. În Franţa, din anul IV nu mai eşti văzut ca un simplu student, ci devii ”extern”. În timpul celor trei ani de externat (din anul IV până în anul VI inclusiv) studentul are responsabilităţi enorme, care îl formează, îl pregătesc şi îl mobilizează pentru perioada în care va fi rezident. "Ziua unui student extern se termină destul de târziu, în jurul orei 8 seara. În plus, odată pe lună, externul e obligat să facă o gardă. Pacienţii sunt deschişi şi comunicativi cu externii, cooperează cu aceştia şi le recunosc importanţa în sistemul medical. Acolo studenţii nu învaţă pentru note, ci pentru viitorul lor. Şi asta se vede în rezultate. Conform grilei lor de notare, care ajunge până la 20, eu am obţinut echivalentul lui “tres bien”, ceea ce nu e puţin lucru", mai povesteşte Dan.
El susţine că, încercând să compare cele două sisteme, şi-a dat seama cât de competenţi sunt medicii de la facultatea gălăţeană, întrucât reuşesc zilnic, cu resurse puţine, să facă extrem de multe lucruri. Este un exemplu care arată că, uneori, nu aparatura reprezintă totul, ci implicarea şi devotamentul.
Dan Popa susţine că, după terminarea facultăţii, nu este nevoie ca tinerii absolvenţi să plece în străinătate: "Dacă îţi doreşti ceva cu adevărat şi munceşti suficient, atunci vei obţine rezultate, indiferent de locul în care te afli. Eu îmi doresc să fiu cea mai bună variantă a mea în chirurgie".
Studentă de zece, la peste 40 de ani
Doina Pleşa are deja o meserie în domeniu: e asistentă de 20 de ani şi acum lucrează la Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna”. A absolvit Liceul Sanitar şi, la vârsta de 37 de ani, a decis să-şi continue studiile şi s-a înscris la Medicină. Susţinută de familie, Doina şi-a armonizat perfect activităţile, astfel încât să poată fi cea mai bună studentă din an, cu media 9,73.
Am întrebat-o cum reuşeşte să le facă pe toate. "Deşi mereu am foarte multe chestii pe cap, găsesc timp pentru a fi mamă, soţie şi chiar biciclistă. Mersul pe bicicletă a devenit o pasiune care m-a ajutat chiar să descopăr anumite detalii tehnice care ţin de mecanismul bicicletelor", spune viitorul medic. Despre cei şase ani de medicină spune că au fost extrem de frumoşi, pentru că, deşi avea multă experienţă lucrând deja în spital, a reuşit să înveţe multe lucruri noi.
"Cred că profesorii şi colegii mei au făcut să văd frumoşi aceşti ani. Deşi veneam des din tura de noapte, imediat la facultate, trăiam cu drag momentele de la cursuri şi laboratoare, deoarece mereu este loc pentru perseverenţă", mai spune Doina.
Ea crede că cele mai importante calităţi pe care ar trebui să le aibă un student de la Facultatea de Medicină sunt curajul, determinarea şi pasiunea. "Nu poţi face faţă şase ani, dacă nu eşti hotărât că vrei asta. Cu siguranţă trebuie să fii şi pasionat de domeniul în care vrei să activezi, pentru că fără pasiune nu vei face performanţă, iar în medicină lucrurile nu pot fi făcute mecanic", spune ea.
După terminarea facultăţii îşi doreşte să facă rezidenţiatul în pediatrie sau cardiologie la Galaţi. Nu s-a gândit să plece în altă parte pentru că, în general, omul pleacă atunci când nu îi este bine.
CITEŞTE ŞI: Cei mai buni dintre studenţi, "economiştii dau ora exactă în toată lumea"
