Afacerile fantomă ale clanului Boldea: Supraveghere video şi termopane de 150.000 de lei

Afacerile fantomă ale clanului Boldea: Supraveghere video şi termopane de 150.000 de lei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • Nouă unităţi şcolare au beneficiat de "ajutorul" fostului deputat * Contractele se încheiau cu firmele apropiaţilor lui Boldea şi erau apoi subcontractate * Facturile venite de la constructori erau umflate prin documente fictive

Mihail Boldea a reintrat în atenţia presei cu un nou dosar instrumentat de procurorii DIICOT pe numele său. Fostul deputat este acuzat că a constituit un grup infracţional, cu ajutorul căruia a înfiinţat mai multe firme, ce aveau sediul fie în Galaţi, pe strada Agricola Cardaş, nr. 37, acolo unde locuia Mihai Boldea înainte de arestare, fie la Pechea, la domiciliul tatălui fostului parlamentar. Firmele erau înfiinţate la propunerea lui Boldea, administratorii erau George Hristu, Mădălin Andrei Petrea şi Eugen Roşu, şi erau folosite pentru a contracta lucrări în şcolile, grădiniţele şi liceele aflate în colegiul 9, pe care fostul deputat îl reprezenta în Parlament. Anchetatorii au aflat că Boldea obţinea bani de la Ministerul Educaţiei pentru şcolile aflate pe raza colegiul unde fusese ales deputat, iar apoi îşi trimitea prietenii pentru a primi lucrările plătite din banii publici. „În virtutea calităţii sale de deputat, inculpatul avea rolul de a-i determina pe lucrătorii cu funcţii de conducere din cadrul instituţiilor bugetare să accepte încredinţarea unor lucrări cu finanţare bugetară către societăţile controlate de membrii grupului infracţional al cărui lider era”, arată anchetatorii.

Şcoli supravegheate video de oamenii lui Boldea

Boldea cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar cu „dedicaţie” pentru fiecare şcoală în parte. Mihail Boldea şi Mircea Bivol erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Ba mai mult, în unele cazuri, directorii erau informaţi că trebuie să efectueze lucrările cu o anumită firmă, altfel pierd finanţarea. Procedeul a fost folosit la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.

Ce s-a întâmplat la Şcoala nr. 42

Dintre toate unităţile de învăţământ enumerate, cea mai mare sumă de bani a fost alocată pentru Şcoala Gimnazila nr. 42 „Sf. Împăraţi”. La această unitate de învăţământ au ajuns, teoretic, 150.000 de lei, bani care se regăsesc însă doar în facturi, lucrările fiind mult mai ieftine. Bani au fost împărţiţi în două contracte diferite pentru a se putea merge pe atribuirea directă a lucrărilor, fără să se facă licitaţie. Astfel, au fost emise două facturi, una de 74.787,79 de lei pentru sistemul de supraveghere video, şi cealaltă de 74.763,07 pentru tâmplăria PVC şi diferite reparaţii.

Promisiunea că se vor aloca bani pentru reabilitarea şcolii a fost făcută chiar de Mihail Boldea, care era însoţit de consilierul său, Mircea Bivol, în octombrie 2011. Aceleaşi persoane au venit la şcoală pentru a face o evaluare a lucrărilor şi a necesarului de materiale. Directoarea şcolii i-a spus lui Boldea că în contul unităţii de învăţământ a fost virată suma de 150.000 de lei, motiv pentru care trebuie organizată o licitaţie publică. Boldea a asigurat-o însă pe directoarea Camelia Dima că suma va fi defalcată pe două lucrări distincte, fiecare având valoarea de 75.000 de lei, evitându-se astfel licitaţia.

Anchetatorii au aflat că de toată documentaţia necesară s-a ocupat chiar Mihail Boldea şi Mircea Bivol, directoarea şcolii urmând doar să semneze hârtiile. La doar câteva zile de la discuţie, Mircea Bivol a revenit la unitatea şcolară cu documentele pentru a fi semnate de conducere.

De cele două lucrări urma să se ocupe firma Red Office Clean, al cărei administrator era Eugen Roşu. Lucrările au fost însă subcontractate altor firme. Facturile venite de la firmele executante erau însă mult mai mici decât sumele alocate de la bugetul de stat. Pentru a acoperi toată suma, Mircea Bivol şi Mihail Boldea înregistrau în contabilitate facturi fictive, prin care arătau că au cumpărat diferite materiale. O parte dintre facturi erau de la firme deschise tot de Boldea pe numele unor cunoştinţe, firme care nu au avut activitate nici măcar o zi de la înfiinţare.

Aceasta este povestea Şcolii nr. 42. Cum şi ce s-a întâmplat în celelalte unităţi de învăţământ puteţi afla în ediţiile viitoare din "Viaţa liberă".


„Nici prin cap nu ne-a trecut ce pusese la cale!”

Directoarea Şcolii Nr. 42, Camelia Dima, ne-a declarat că din punctul de vedere al actelor semnate de şcoală totul s-a făcut legal şi că nici directorul şi nici contabilul nu au atins măcar banii respectivi, i-au văzut doar pe hârtie: „Am o contabilă care face totul în litera legii. Am întrebat şi la alte şcoli dacă primesc bani de la deputatul Boldea şi la ISJ şi ni s-a spus că totul e în regulă. Nici prin cap nu ne-a trecut ce pusese la cale! Nu ne imaginam că un om cu funcţia sa poate face aşa ceva! Noi ne-am bucurat enorm că în sfârşit şi şcoala noastră primea fonduri de la Guvern. Nu mi-am pus problema că sumele sunt prea mari, am fost încântaţi că vom avea supraveghere video şi tâmplărie PVC nouă. Banii nu i-am văzut oricum niciodată decât pe hârtie. Mihail Boldea venise să ne propună să facem investiţia, iar cel care s-a ocupat de derularea lucrărilor a fost Mircea Bivol. Pe acesta din urmă noi îl cunoşteam pentru că eram parteneri cu Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică la un proiect ecologic”, ne-a precizat directoarea de la Şcoala Nr. 42, insistând că şcoala şi oamenii ei nu au nicio vină că aşa s-au întâmplat lucrurile. (Roxana Artene Penciu)

Citit 5608 ori Ultima modificare Vineri, 26 Octombrie 2012 18:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.