Susţine inginer dr. Octavian Coşovliu * Umplerea şi nivelarea unor văi naturale de scurgere a apei de ploaie către Dunăre a creat şi mai multe probleme
„Problema pânzei freatice este mai delicată: avem la Galaţi o discontinuitate în structura terenului, datorită prezenţei hrubelor” (ignorate de autorităţi!), ne spune dr. ing. Octavian Coşovliu, specialistul gălăţean în stabilitatea solului. De asemenea, mai există o pânză freatică la o adâncime mai mare. Din păcate, umplerea şi nivelarea unor văi naturale de scurgere în debutul perioadei comuniste au creat şi mai multe probleme, ducând la cunoscutele prăbuşiri, cum s-a întâmplat la Francezi sau în fostul complex comercial din Ţiglina I. Iată însă că şi astăzi, deşi în mai mică măsură, febra construcţiilor face mai mult rău decât bine.
Un exemplu îl constituie ridicarea, în căldarea naturală de la Ultimul leu, a viitorului Kaufland. Specialistul a fost consultat de câţiva colegi de la Bucureşti interesaţi de problemă şi, după câte a constatat din proiectul construcţiei, publicat într-o revistă de specialitate, „s-a creat acolo un fel de sistem de protecţie, alcătuit din ziduri de incintă. Incinta este alcătuită din piloţi din beton armat, coloane forate de tip Benotto, şi asta reprezintă un sistem drenant – deci printre ele să se poată scurge apa provenită de pe versanţi. Iar construcţia va avea şi ea fundaţiile pe piloni din beton armat”. Totuşi, ar fi fost de preferat să nu se construiască deloc acolo: „Faptul că prin această construcţie obturăm cu coloanele respective ritmul normal, natural de scurgere a apelor către Dunăre, prin asta creştem într-un fel şansele de risc al acestor construcţii aşezate pe zona taluzelor din zona văii Ţiglina. Aceasta înseamnă că atunci facem rău? Într-un fel facem rău, mai puţin rău decât s-ar fi putut face dacă construcţia nu ar fi fost făcută pe piloţi. Dar, fiind pe piloţi, permite ca printre ei să se producă un sistem de scurgere, micşorat însă faţă de cât este normal”. Împrejurul sensului giratoriu s-au ridicat însă, înainte de 1989, blocuri înalte. „Aşezarea acestor blocuri a fost realizată cu piloţi din beton armat, din acelaşi motiv – de a nu face rău văii. Acolo era o vale care putea fi trecută prin viaducte. În momentul în care am venit la Galaţi, în primul rând acest lucru am cerut. Şi atunci era să fiu dat afară de primul-secretar Sandu Teodorescu: „Ce, ingineraşule, plăteşti tu toţi banii ăştia?! Ce-i cu prosiile astea, viaducte?!” Nici nu s-au făcut blocuri în zonă. Blocuri s-au făcut acolo abia după 1989 – blocul Vega. Cele de dinainte au fost retrase cât mai mult, blocurile acelea se opresc undeva la partea superioară a taluzului.”
La viteză...
Avântul constructorilor nu „se încurcă” acum în etică: „Păcat că astăzi avem însă de-a face mai mult cu manageri decât cu specialişti!” Grăbiţi să construiască, unii copie proiecte vechi, fără să ţină cont că terenul îmbătrâneşte, se modifică în timp şi trebuie deci din nou cercetat: „La noi, aplicaţiile practice le fac nespecialiştii! Acum am aflat, mi-a dat un coleg telefon: „Noi facem o lucrare pe care aţi expertizat-o dumneavoastră. Lucrăm după soluţiile dumneavoastră.” Păi bine, dar eu am făcut expertiza aceasta în 2001, de atunci s-au mai produs schimbări!” Cât timp mai există specialişti ca inginerul Coşovliu, mai putem spera că lucrurile nu scapă complet de sub control…
