* Ruda lui Ionel Moca (Machena) a fost arestată alături de alte 25 de persoane, acuzate de acţiuni mafiote în zona centrală a Italiei
Asociere de tip mafiot, proxenetism, extorcare, vătămare corporală, ameninţări, distrugere prin incendiere, falsificare de documente, furt şi tăinuire sunt infracţiunile deoscebit de grave de care au fost acuzaţi românii arestaţi la începutul lunii aprilie, în urma unor descinderi ale carabinierilor italieni, dar şi ale poliţiştilor din Belgia şi România.
După trei ani în care gruparea alcătuită din două formaţiuni, „braşovenii” şi „gălăţenii”, a terorizat centrul Italiei atât prin infracţiunile comise, cât şi prin luptele cu alte formaţiuni, la capătul unei anchete deosebit de complexe, suspecţii au ajuns după gratii, printre ei numărându-se şi personaje care au legături cu nume „grele” de aici.
Mai exact este vorba despre Vasile Bratu, nimeni altul decât cumnatul „celebrului” interlop Machena (Ionel Moca, devenit Bratu prin căsătorie), acuzat şi judecat în instanţele române pentru trafic de droguri, trafic de persoane şi nu în ultimul rând pentru uciderea din culpă a două persoane în urma unui teribil accident rutier petrecut pe 8 noiembrie 2012, între Schela şi Smârdan.
Legăturile dintre Machena şi neamurile prin alianţă se dovedesc astfel a fi mai mult decât de simplă rudenie, faptele de care este acuzat Vasile Bratu având suficiente elemente comune cu „isprăvile” pecheanului aflat acum după gratii la Galaţi.
Fete la produs şi furturi în stil mare
Operaţiunea "Casa Transilvania" a carabinierilor, coordonată de Direcţia Districtuală Antimafia din Ancona, aşa cum a fost denumită acţiunea de anihilare a temutei grupări mafiote formată în 2011 şi „ruptă” în două un an mai târziu, s-a axat pe demonstrarea acţiunilor criminale comise de românii conduşi pe de o parte de braşoveanul Paul Sergiu Hosu, iar pe de altă parte de gălăţeanul Vasile Bratu.
Aceştia au şi fost, de altfel, capii celor două grupuri, separate ca urmare a disensiunilor apărute pe marginea împărţirii teritoriilor de influenţă şi a profitului de pe urma tinerelor „exportate” din România şi obligate să se prostitueze în Peninsulă. Mărturiile cutremurătoare a şapte tinere aflate în această situaţie au constituit probe grele, pe care autorităţile s-au bazat în demonstrarea activităţilor infracţionale repetate ale românilor, care reuşiseră între timp să acumuleze averi impresionante de pe urma acţiunilor mafiote.
Impactul deosebit de grav asupra comunităţilor din zona Porto Sant’Elpidio (Fermo) s-a evidenţiat încă de la început, când românii, iniţial uniţi, au eliminat de pe piaţă, prin violenţe de stradă, incendieri şi intimidări, câteva grupuri de albanezi, care controlau fenomenul prostituţiei în regiune. Odată cu preluarea monopolului de către braşoveni şi gălăţeni, prostituţia stradală a cunoscut o creştere alarmantă.
Fenomenul a fost urmat la scurt timp de scindarea grupării în două găşti, una condusă de Hosu şi cealaltă de Bratu, care nu o dată şi-au reglat conturile în stradă prin acte de violenţă care au semănat teroare şi nesiguranţă în rândul populaţiei. Unul dintre cele mai sângeroase episoade a avut loc anul trecut, pe 20 august, când Hosu a fost victima violentului atac din Porto Sant'Elpidio, în plin centru, cu răngi, focuri de pistol şi sticle molotov.
Pe lângă proxenetism şi violenţe, românii erau, potrivit anchetatorilor, axaţi şi pe furturi de bunuri de sute de mii de euro de la magazine cunoscute de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Investigatorii au descoperit că mărfurile furate erau expediate în 24 de ore în România prin intermediul unor curieri. Se pare că furtul cel mai important ar fi trebuit să fie într-un centru comercial, unde specialiştii bandei ar fi trebuit să devalizeze Prada şi toate celelalte magazine. Planurile însă au căzut, odată cu operaţiunea autorităţilor care au trecut la arestări.
