Bâţâitoarea cu prudenţă alimentară împinsă la extrema cealaltă, îmbrăcată ca o paiaţă şi iute-n limba-i plină cu pleonasme, truisme, cacofonii şi alte bazaconii înalt căpietoare, înfiptă ca un cui în talpă când te grăbeşti să nu scapi trenul, îşi smulge telefonul din poşeta mare cât o frunzuliţă de trifoi, şi-l trânteşte pe urechea cu lob cât brusturele şi începe cea mai alienată şi abracadabrantă discuţie prin satelit: "Puiuţule, tare mă mai tem în adâncul sufleţelului meu că n-am să te pot onora la măsuţa de prânz cu ce-şi vrea şi cu ce-şi doreşte muşchiuleţul tău stomacal... frica care mă prinde şi mă învăluieşte uite-aşa, ştii tu cum, vine de la faptul că patronii ăştia n-are în vitrine fleicuţă de pork, şi n-are nici femur de chicăn, şi nici conserve de biof... în timpul ăsta mă străduiesc şi mai aştept, poate bagă fidelă din aia cu roşii la borcane mici, că tu mănânci puţin... ailaviu... dacă nu bagă nici una din astea, nu ştiu la ce să mă orientez... da, da... tu stai pe net şi eu cat să te alimentez... şi eu ailaviu... de câte ori să-ţi spun?... vrei nişte olive?... aveţi olive, doamnă?... stai, că cardul nu-i la mine!... sigur că mă gândesc înainte... doar ştii că eu niciodată nu m-am gândit după aia!... ailaviu!... şi ai grijă de tine!... n-o să bat la uşă ca capra lui ăla, nu ştiu cum îl cheamă, dar am să-ţi aduc ceva-ceva... că nu te lasă fâşneaţa ta să faci boală din aia cu inaniţie malignă!... ailaviu, modelule!... gata!... că carul cu preparate-i la uşă şi patronii începe să bage!... pa, chicănul meu!"...
Treji criţă după astă tiradă mursecătoare, flecarii şuşotesc, dar urechiuşele fâţei aud: "Să te ferească Dumnezeu de prostia femeiască!"... Şi nu se opresc: "Nu-mi spune că sunt proastă... mă doare adevărul,/ fii blând şi taci cu mine, doar ştii ce te aşteaptă!.../ chiar dacă nu-s frumoasă, tu spune-mi că-s frumoasă!.../ şi, dacă dau prin străchini, nu-mi zi că nu-s deşteaptă!"... Aici, flecarul cel şef apasă pedala de frână şi o descoase pe fâţă foarte elegant: "Cuconiţă, zi-mi sincer dacă-ţi plac rubaiatele lui Omar Khayyam şi poeziile anonime din folclor, dacă ai citit ceva despre prostia omenească!"... Duduia lasă la o parte gândirea profilactică şi începe să duduie cele mai "convingătoare" măscări pe adresa pişicherilor cvasi/afumaţi. Flecarii bat în retragere. N-au "primit" (în toată viaţa) atâtea epitete "ornante", atâta ou şi oţet, atâtea lături. Himenoptera cumpără trei crenvurşti din cărniţă de chicăn şi pleacă muştruluind şi blestemând torenţial!... Fereşte, tată, dacă eşti gigea!
