Patriarhul BOR aduce miercuri MOAŞTELE Sfântului Constantin Brâncoveanu la Galaţi
Foto: Foto arhivă, Bogdan Codrescu

Patriarhul BOR aduce miercuri MOAŞTELE Sfântului Constantin Brâncoveanu la Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Încep astăzi manifestările premergătoare praznicului Sfântului Apostol Andrei, protectorul Galaţiului. Până duminică, Arhiepiscopia Dunării de Jos organizează, zilnic, activităţi religioase, culturale şi sociale de amploare.

Seria manifestărilor debutează, pentru publicul larg, cu un pelerinaj intitulat de organizator "Călători pe cărările sfinţilor". Miercuri, la ora 15.00, pelerinii - preoţi şi credincioşi - vor pleca de la sediul din strada Domnească al Universităţii "Dunărea de Jos" către Catedrala Arhiepiscopală, purtând moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, aduse în oraşul nostru de o delegaţie patriarhală. La Catedrală - potrivit programului oficial - pelerinii vor fi întâmpinaţi chiar de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel. În primă instanţă, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu vor fi duse în biserică şi se va săvârşi, cu începere de la ora 15.30, o slujbă specială de primire. Ulterior, se va oficia şi slujba de priveghere a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, de la ora 18.00.

La Catedrala Arhiepiscopală, gălăţenii vor avea ocazia să îl vadă şi să îl asculte pe Patriarh, care - cel mai probabill - va rosti şi un scurt discurs, alături de chiriarhul locului, Î.P.S. Casian. Moaştele Sfinţilor Brâncoveni vor fi scoase apoi şi vor rămâne, într-un baldachin special, pe esplanada Catedralei, până duminică.

Potrivit biroului de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, suntem cu toţii aşteptaţi la închinare, indiferent de oră. Atât timp cât va mai fi chiar şi un

singur credicios la închinare, moaştele vor rămâne afară, pe esplanadă. Şi tot pe esplanada Catedralei vor fi scoase Moaştele Sfântului Apostol Andrei, la care ne vom putea închina în aceste zile.

Cine a fost sfântul

Constantin Brâncoveanu şi fii săi - canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română pe 20 iunie 1992 - au fost ucişi de otomani şi pentru că au refuzat să renunţe la credinţa ortodoxă. În urma unor comploturi politice din ţară, Brâncovenii fuseseră aduşi, în 1714, la lstanbul şi torturaţi. La praznicul Adormirii Maicii Domnului (15 august), din ordinul sultanului Ahmed al III-lea, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost decapitat, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani.

Decapitaţi au fost şi fiii săi, dar şi ginerele său, Ianache Văcărescu. De fapt, la solicitarea sultanului, primul decapitat a fost Ianache, apoi fiii cei mari ai Domnului Ţării Româneşti: Constantin, Ştefan şi Radu. Potrivit surselor istorice, Matei, mezinul domnitorului, i-ar fi cerut tatălui să-i dea binecuvântarea să se lepede de credinţa ortodoxă şi să-şi trăiască tinereţea. Domnul Brâncoveanu i-ar fi refuzat dorinţa, văzându-şi astfel şi ultimul fiu decapitat, înainte să fie el însuşi "scurtat de cap", după cum spuneau turcii.

De unde vin moaştele

Iniţial, osemintele lui Constantin Brâncoveanu - care domnise vreme de 26 de ani şi care era supranumit Altîn Bei sau Prinţul Aurului de către otomani - şi-au găsit odihna în pământul sfânt al Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului din insula grecească Halki. Ulterior, doamna Marica - soţia lui Constantin Brâncoveanu - a reuşit să strămute, în taină, osemintele muceniceşti ale voievodului în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, în anul 1720. În 1943, spre exemplu, osemintele au mai fost purtate într-o procesiune condusă tot de Patriarh, care la vreme aceea era Miron Cristea.

Cele mai recente cercetări arheologice la mormântul lui Constantin Brâncoveanu s-au făcut în acest an, în perioada 12-15 mai. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În sicriu (…) s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române.

După finalizare cercetărilor ştiinţifice, moaştele au fost mutate într-o raclă specială, ca să poată fi purtate şi vererate de cler şi ceilalţi credincioşi.

Pelerinaj cu sfintele moaşte ale domnului Constantin Brâncoveanu în anul 1934 (Sursa foto: Arhiva EDJ)

Citit 3811 ori Ultima modificare Miercuri, 26 Noiembrie 2014 12:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.