Ce facem după FALIMENTUL Apaterm? Iată ce spune primarul Marius Stan

Ce facem după FALIMENTUL Apaterm? Iată ce spune primarul Marius Stan
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Edilii spun că studiază mai multe variante ca distribuţia de căldură să continue * Datoriile populaţiei şi proasta administrare a Apaterm de-a lungul anilor au fost principalele cauze care au îngropat societatea de distribuţie


După încheierea sezonului rece trecut, se părea că încălzirea Galaţiului va putea fi resuscitată, mai ales după ce se acceptase un nou plan de reorganizare, cu plăţi trimestriale către Electrocentrale. Din păcate, însă, datoriile populaţiei, gradul foarte scăzut de încasare şi presiunea pe care a pus-o Romgaz pe Electrocentrale au creat condiţiile perfecte pentru falimentul societăţii ce furnizează căldură şi apă caldă Galaţiului din anul 2004.

Electrocentrale a fost firma care a dat lovitura de graţie furnizorului de căldură. Anul trecut, pe 8 decembrie, conducerea CET a cerut falimentul Apaterm, din cauza neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare. În acest moment, totalul datoriilor cu scadenţă depăşită pe care Apaterm le înregistrează către Electrocentrale se ridică la 21.419.899 de lei.

Primăria reacţionează

Imediat după anunţarea deciziei instanţei, Primăria Galaţi a emis o declaraţie de presă, prin care încearcă să liniştească populaţia. "Falimentul Apaterm era iminent, tocmai de aceea am căutat din timp soluţii pentru ca abonaţii la sistemul centralizat de termoficare să aibă căldură până la finalul acestui sezon rece, pe termen scurt, şi în următoarele ierni, ca strategie pe termen mediu şi lung", a spus primarul Marius Stan.

"Concret, vom analiza în următoarele zile soluţia cea mai bună pentru a continua distribuţia de energie termică către populaţie. Activarea Calorgal este una dintre ipotezele de lucru. Aşa cum am mai spus, abonaţii vor putea să încheie convenţii individuale de plată pentru energia termică. În aceste condiţii, banii nu mai trec prin asociaţiile de proprietari, ci ajung direct la furnizorul de servicii şi astfel se îmbunătăţeşte gradul de colectare", a mai spus acesta.

"Va fi analizată şi ipoteza preluării de către CET a distribuţiei. Important de ştiut este faptul că falimentul Apaterm nu înseamnă, pe termen scurt, adică în această iarnă, că populaţia va rămâne fără căldură, dacă îşi achită facturile curente. La fel de important de ştiut este faptul că falimentul Apaterm nu îi va scuti pe datornici de plata restanţelor. Oricine va prelua distribuţia agentului termic va acţiona în continuare pentru recuperarea debitelor", a completat edilul. Pe de altă parte,

Marius Stan îi îndeamnă în continuare pe gălăţeni să-şi plătească datoriile. "La fel de important este şi faptul că în orice formulă se va reforma sistemul centralizat de termoficare, indiferent de soluţia ce se va adopta pe termen mediu şi lung, PLATA este condiţia necesară pentru ca sistemul să poată fi menținut în funcţiune fără sincope", a completat acesta.

Istoria datoriilor populaţiei

În anul 2002, populaţia avea de plătit către Apaterm 25,65 de milioane de lei, la care se adăugau penalităţi în valoare de 5,37 milioane de lei. Comparativ, în anul imediat următor, în 2003 datoriile populaţiei s-au dublat, ajungând la 50,95 milioane de lei, iar penalităţile au ajuns la 13,22 milioane de lei. În 2007, în comparaţie cu 2006, nivelul datoriilor populaţiei a scăzut de la 62,86 de milioane de lei la 56,60 de milioane de lei. Pe de altă parte, pentru prima dată în istorie, nivelul penalităţilor a crescut peste cel al datoriei de bază. Astfel, în 2007, numai penalităţile se ridicau la 57,52 de milioane de lei.

Motivul scăderii debitului populaţiei ţine mai mult de psihicul colectiv decât de puterea de cumpărare a gălăţenilor. Practic, gălăţenii s-au dus să-şi plătească datoriile la întreţinere deoarece începuseră procesele împotriva celor cu datorii uriaşe, iar oamenii s-au temut să nu rămână fără case. Dar nici măcar frica de a rămâne pe drumuri nu a mai fost suficientă în anii următori, pentru a-i determina pe gălăţeni să-şi plătească încălzirea. Motivul a fost unul relativ simplu. Practic, preţul gigacaloriei s-a dublat în mai puţin de 48 de luni. Dacă în 2007, o familie plătea pentru gigacalorie 120 de lei, deja aproape dublu faţă de 2002, în 2010, aceeaşi familie ajunsese să plătească 148,77 de lei, pentru ca în 2011 preţul să ajungă la 214,64 de lei.

În 2011, nivelul datoriei populaţiei a atins un nou maxim istoric. Gălăţenii aveau de plată către Apaterm nu mai puţin de 75,95 de milioane de lei, iar penalităţile ajunseseră şi ele la 75,98 de milioane de lei.  În 2012, datoria populaţiei ajunsese deja la 88,37 de milioane de lei, în timp ce penalităţile se cifrau la 81,33 de milioane de lei. În 2013, datoria a crescut până la 88,56 milioane de lei. În 2014, populaţia mai avea de plătit 67.520.531 lei de milioane de lei, la care se adăugau penalităţi de 80.768.202 lei.

Una dintre cauzele creşterii datoriei populaţiei au fost promisiunile constante ale clasei politice gălăţene, care în fiecare campanie electorală a susţinut că va şterge toate penalităţile. O altă cauză a dezastrului a fost şi faptul că, în momentul în care Apaterm şi Apă-Canal au devenit firme distincte, Apaterm a fost societatea care a preluat datoriile istorice. Cea de-a treia cauză a fost decizia celor care au condus societatea de a dubla practic preţul gigacaloriei în plină criză, în condiţiile în care şomajul a crescut, iar populaţia a rămas practic fără putere de cumpărare.

Citit 7415 ori Ultima modificare Joi, 15 Ianuarie 2015 17:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.