Destul de multă lume strânsă laolaltă, duminică, 15 ianuarie, la prima statuie ridicată lui Eminescu, pentru a marca un dublu eveniment: a şaptea ediţie a Zilei Culturii Naţionale, dar şi 167 de ani de la naşterea celui care a dat cuvinte potrivite gândurilor şi visurilor noastre.
Cu flori în mână, gălăţenii au ascultat apoi versuri recitate de actorii Teatrului Dramatic - Mihaela Lecca şi Lică Dănilă. O prezentă impresionantă a fost, desigur, actorul şi fostul director al Teatrului "George Bacovia" din Bacău, Stelian Preda (tatăl Oanei Preda a noastră), cel care poartă spiritul eminescian chiar sub piele, întrucât a interpretat rolul poetului naţional în peste 1.000 de reprezentaţii. El a recitat câte un fragment din "O, mamă..." şi "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie". Plină de simţire a fost şi intervenţia unui dascăl de limbă şi literatură română, care a ne-a îndemnat "să ne îmbolnăvim de Eminescu", pentru că domnia sa asta a încercat în decursul celor 38 de ani de catedră, să-şi îmbolnăvească la modul frumos elevii cu versurile Poetului. Au mai recitat şi elevii de la Şcoala Nr. 28, instituţie care l-au adoptat pe "poetul nepereche" ca patron spiritual. Plăcut a fost să văd că unii gălăţeni prezenţi la manifestare chiar ştiau versurile şi recitau odată cu cei care s-au perindat la microfon. Un moment cald, care ni l-a adus aproape pe omul sărbătorit ieri, a fost cel oferit de Angela Ribinciuc, care, în mod inspirat, a ales să citească din scrisorile lui Ion Creangă către "Bădia Mihai".
Victor Cilincă, cel care s-a născut, parcă predestinat, tot pe 15 ianuarie, a încheiat momentul dedicat Zilei Culturii Naţionale, vorbind despre multiplele faţete ale lui Mihai Eminescu, cel care muncea pe rupte, ziua la ziar, iar noaptea scria, geniul plin de modestie, care-i scria lui Negruzzi, fără pic de orgoliu creator, să taie tot ce i se pare nepotrivit sau nereuşit în poezia sa, despre neobositul bibliotecar, dar şi despre inspectorul şcolar de la Vaslui şi Iaşi, care recomanda învăţătorilor metoda prietenoasă de predare a lui Creangă, un Eminescu foarte uman.
În acest context, Victor Cilincă s-a mirat de ce elevii de liceu sunt atât de speriaţi de acest poet la bacalaureat şi a concluzionat că vina le aparţine, probabil, profesorilor care nu găsesc metoda adecvată să-i apropie pe tineri de versurile sale, de altfel foarte actuale. Cu umorul său caracteristic, Cilincă ne-a recomandat să "nu-l mai împăiem" pe Eminescu, ci să-l citim cu atenţie, pentru că el există peste tot, în mediul online, dar şi în nenumăratele ediţii scoase în ultimii ani.
Anul acesta, au depus flori la statuia poetului Mihai Eminescu din parcul cu acelaşi nume reprezentanţi ai Primăriei, ai Consiliului judeţean, ai Centrului Cultural "Dunărea de Jos", ai Bibliotecii "V. A. Urechia", ai Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Răsvan Angheluţă" şi ai "Vieţii libere", alături de toţi gălăţenii prezenţi la eveniment. La plecare, Poetul a rămas cu muza sa (mâna era şi ea la locul ei) şi înconjurat de flori.
Ziua Culturii Naţionale, celebrată şi în afara ţării
Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită în fiecare an la data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, este marcată de reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate prin numeroase manifestări culturale, organizate în Austria, Belgia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Israel, Ducatul de Luxemburg, Republica Moldova, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Polonia, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ungaria. (Florin Răvdan)
