- De când sunteţi managerul Maternităţii "Buna Vestire" şi ce aţi reuşit să realizaţi în această perioadă?
- Suntem în această formulă managerială de opt ani. Şi avem cu ce să ne lăudăm ca echipă, pentru că întotdeauna când treburile merg bine este meritul echipei, iar atunci când nu merg este vina managerului. E o noţiune fundamentală de management. Tot ce s-a realizat are la bază efortul tuturor angajaţilor, pentru că ne-am dorit creşterea calităţii actului medical, dar am primit şi sprijin din partea autorităţilor locale, pe toate căile, de la plata lunară a chiriei către Fundaţia Caritatea, la tot ceea ce înseamnă dotare cu aparatură medicală şi lucrări de modernizare. Este o perioadă în care s-au făcut multe, motiv pentru care recent am obţinut acreditarea. Sperăm că vom primi un certificat de acreditare cu o valoare cât mai mare.
- Concret, ce s-a făcut?
- Am reabilitat blocul operator de ginecologie şi pe cel de cezariene, sălile de naşteri, am înfiinţat compartimentul de transfuzii, cu tot ceea ce înseamnă aparatură şi spaţii, am modernizat laboratorul spitalului, care a fost unul dintre primele laboratoare acreditate RENAR din judeţul Galaţi. Anul acesta, sperăm să încheiem şi contract cu Casa de Asigurări, lucru pe care n-am avut cum să-l facem până acum, pentru că n-am avut medic cu normă întreagă. De un an şi jumătate, avem aşa ceva, ne-am reacreditat pe noile standarde şi putem încheia acest contract cu CJAS. Suntem în curs de a muta şi arhiva într-un spaţiu adecvat.
În ceea ce priveşte aparatura, ne-am modernizat cu trei ecografe noi pentru adulţi, dar şi cu un ecograf destinat nou-născuţilor. Am cumpărat histeroscop, care asigură investigaţii minim-invazive ale aparatului genital. Am primit defibrilator, aparat de anestezie performant, s-a dotat cu aparatură centrul de transfuzii, am cumpărat cardiotopografe, aparate care monitorizează travaliul, am dotat laboratorul cu tot felul de microscoape pentru rezultate cât mai bune ale analizelor, am cumpărat videocolposcop, monitoare pentru funcţii vitale, astfel putem să monitorizăm chiar şi zece paciente odată, am primit un laparoscop, am cumpărat incubatoare şi mese radiante pentru nou-născuţi, instalaţii de clorinare a apei, am făcut şi o instalaţie modernă pentru gazele medicinale. Ne-am şi informatizat, lucru foarte important şi pentru pacienţi, şi pentru personalul medical.
- Ce v-aţi propus pentru anul în curs?
- Ne-am propus să reabilităm secţia de nou-născuţi din celălalt pavilion şi am primit fonduri. În plus, vom mai cumpăra aparatură, printre care un alt ecograf mai performant, un generator, mese ginecologice şi paturi pentru secţia de reanimare. Suma este generoasă. Ajunge la aproape 800.000 de lei.
- Ce se mai ştie în legătură cu cumpărarea sediului?
- Am înţeles că s-a întrunit o comisie de la Primărie cu reprezentanţii Fundaţiei Caritatea, pentru a discuta despre posibilitatea achiziţionării sediului de către comunitatea locală. N-am mai plăti chirie, dar lucrul cel mai important ar fi că am putea accesa fonduri europene. În plus, se vor putea face investiţii, lucru pe care acum nu avem posibilitatea să-l facem, atâta vreme cât clădirile nu aparţin municipalităţii.
- Ştiu că sunteţi în programul de screening pentru cancerul de col uterin? Ce ne puteţi spune despre derularea acestuia?
- A fost greu la început, dar a ieşit o treabă bună. Acum suntem singura unitate din Galaţi şi cea mai mare din sud-estul ţării. Avem înscrişi 145 de medici cu contract. Avem contracte cu mai multe laboratoare. Am avut, din octombrie 2012 până în februarie 2016, 9.538 de paciente care au beneficiat de program. Acolo unde s-au descoperit probleme, au fost tratate corespunzător de către colegii mei. Sper ca programul să se prelungească.
- Cum staţi la încadrarea cu personal?
- Situaţia este ca în orice spital din România, mai este nevoie, dar nu prea se poate. Ne-ar mai trebui un ginecolog. Am scos postul la concurs, nu s-a prezentat nimeni. Apoi, când s-a prezentat, nu a luat examenul. Avem un singur medic neonatolog, din acest motiv ne este greu să-i dăm concediu, trebuie să-l rugăm pe colegul de la alt spital să-i ţină locul. Este o specialitate grea, cu multe riscuri, şi oamenii nu se mai îndreaptă către ea. Asistentele sunt numai la modul teoretic într-un echilibru. Ne-ar mai trebui peste tot de vreo trei ori mai multe. De exemplu, la neonatologie, sunt numai 11 şi ar trebui să fie în jur de 40, dacă am ţine cont de normele ministerului pe ture şi pe paturi. Trebuie să ceri suplimentare de posturi, dar te gândeşti că-ţi trebuie şi bani să plăteşti. Contractul cu CNAS nu se face pe salarii, ci pe cazuri rezolvate. Noi, fiind spital de monospecialitate, ne-am trezit că am fost clasificaţi la gradul V, în condiţiile în care desfăşurăm o activitate în sistem de urgenţă. Naşterea nu este programată, se întâmplă atunci când se întâmplă. În afară de Spitalul Judeţean, suntem singurii care avem gardă 24 cu 24 de ore. Ne-am judecat cu Ministerul Sănătăţii, dar am pierdut procesul. Prin urmare, ne-au scăzut fondurile alocate. Pentru acelaşi caz rezolvat, noi primim 65 la sută din cât primeşte un spital pluridisciplinar. Ceea ce nu este tocmai corect. Şi noi facem aceeaşi treabă. Chiar dacă s-ar debloca toate posturile, trebuie să ai şi banii ca să poţi angaja. E bine însă că s-a făcut această facultate de moaşe, pentru că tot ce am angajat în locul asistentelor pensionate este personal înalt calificat.
- Cum s-ar putea rezolva problema fondurilor insuficiente?
- Sperăm să devenim spital clinic, prin colaborare cu Universitatea "Dunărea de Jos". Trei dintre medici sunt cadre universitare. Avem secţie clinică pe obstetrică-ginecologie. Lucrurile nu mai depind în totalitate de noi. Am făcut hârtiile, dar aşteptăm să se finalizeze demersurile de la universitate. Dacă ne transformăm în spital clinic, vom avea posibilitatea să primim gradul al II-lea, ceea ce înseamnă mai mulţi bani.
- La număr de naşteri cum staţi?
- Faţă de 2013 şi 2014, când am avut în jur de 4.200 de cazuri, în 2015 avem în jur de 4.000 de internări. Deci şi naşterile au scăzut.
- Care este situaţia mămicilor minore? Sunt mai multe, mai puţine decât înainte?
- Din nefericire, avem copii care nasc copii. Am avut chiar mame la 12-13 ani. Nu sunt multe, dar sunt. Cele mai multe sunt la 16-17 ani. Şi culmea e că au parteneri mult mai maturi. Îngrijorător este faptul că mamele fetelor acceptă aceste relaţie. Chiar am făcut o statistică şi, din anul 2013 până în 2014 şi chiar în 2015, numărul mămicilor minore a crescut îngrijorător. În 2013, am avut 49 de mămici minore, în 2014 - 73, iar în 2015 avem 76. Benefic este faptul că, deşi numărul naşterilor la minore a crescut, nu mai avem niciun caz de copil abandonat în spital. E semn că asistenţii sociali îşi fac treaba, dar probabil şi mentalitatea familiilor s-a schimbat, iar fetele sunt acceptate acasă cu tot cu copii. Este un semnal de alarmă, că minorele nasc copii la vârsta când ar trebui să înveţe, să se descopere. Chiar să iubească, dar nu având copii.
Cine este Anamaria Hărăbor
Anamaria Hărăbor este, din 2008, managerul Spitalului de Obstetrică - Ginecologie „Buna Vestire” din Galaţi, iar din 2013 este cadru didactic la Facultatea de Medicină de la Universitatea "Dunărea de Jos". A terminat Facultatea de Medicină "Ovidius" din Constanţa, în 1999, iar rezidentiatul l-a făcut la Anestezie-Terapie intensiva, în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în perioada 2001-2006. Din anul 2000, a fost medic stagiar la Spitalul "Elisabeta Doamna" din Galaţi, iar din 2001 a devenit medic rezident la spitalul unde lucrează şi în prezent. În 2012, obţine titlul de doctor în Medicină la UMF "Grigore T. Popa" din Iaşi, iar în 2014 devine lector universitar.
