Mihăiţă Oţelea, singurul inculpat pentru o ţeapă de un milion de lei, dată Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, în urmă cu 12 ani, s-a ales cu o condamnare cu suspendare. Decizia Înaltei Curţi este definitivă şi pune capăt unei poveşti peste care s-a aşternut deja mai bine de un deceniu.
Dosarul acestei înşelăciuni a trecut prin trei instanţe: Tribunalul, Curtea de Apel şi Curtea Supremă. În plus, în faza de urmărire penală, cazul a trecut pe la toate unităţile de parchet, inclusiv fostul Parchet Naţional Anticorupţie, devenit între timp Direcţia Naţională Anticorupţie, şi DIICOT.
Judecătorii gălăţeni ai primelor două instanţe l-au condamnat pe Oţelea la patru ani şi jumătate de închisoare cu executare şi l-au obligat să achite AJOFM Galaţi suma de 1.065.698,46 de lei. Înalta Curte a fost mai puţin dură în ceea ce priveşte modalitatea de executare a condamnării, dându-i patru ani cu suspendare. Termenul de încercare este de opt ani, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, comiterea oricărei alte fapte penale îl poate duce automat după gratii. Dacă în privinţa închisorii, instanţa supremă a fost blândă, nu la fel s-a dovedit şi vizavi de prejudiciu, care trebuie achitat de cel găsit vinovat, în solidar cu firma prin care a derulat proiectele prin care a fost ţepuită AJOFM.
S-a ales cu opt ani de supraveghere
Luna trecută, Oţelea a făcut o cerere de suspendare a procesului său penal, pe motive medicale. Magistraţii i-au respins cererea, iar acum i-au dat şi hotărârea definitivă, care pune capăt acestui dosar penal.
Înşelăciunea de un million de lei a apărut printre dosarele penale în anul 2002, dar a fost iniţiată în 2001, pe fondul disponibilizărilor care se făceau în oraş. Oţelea a fost acuzat că a iniţiat, împreună cu AJOFM Galaţi, proiecte menite să-i consilieze pe cei din mediul rural care căutau un loc de muncă, dar că banii nu i-ar fi folosit în acest scop şi că astfel ar fi reuşit să cauzeze instituţiei publice o gaură de un million de lei.
Dosarul nu a avut un parcurs lin şi, din cauza acuzaţiilor aduse unor persoane din conducerea AJOFM, a ajuns pe masa unor structuri abilitate să le cerceteze, respectiv, fostul PNA. Oţelea a făcut o declaraţie, rămasă la dosar, prin care le-a explicat poliţiştilor că nu ar fi fost singur în această „combinaţie” cu iz penal. Varianta sa a fost că în aceste proiecte ar fi fost implicată întreaga conducere a AJOFM. De altfel, directorii de atunci - Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan şi Elena Pălimaru - au ajuns în faţa anchetatorilor, şi, ulterior, a magistraţilor, pentru a da declaraţii prin care au dezminţit acuzaţiile lui Oţelea.
Oţelea a susţinut că proiectele le-ar fi câştigat cu ajutor
Mihăiţă Oţelea a spus că proiectele le-a câştigat cu ajutorul directoarelor, cărora le-ar fi dat în schimb bijuterii din aur şi argint, dar şi bani, circa 70.000 de euro. El a susţinut că, în iulie 2002, a fost contactat de angajaţii AJOFM din cadrul Biroului de Măsuri Active, care i-au spus de existenţa fondurilor ce trebuiau cheltuite până la finele anului, propunându-i să facă proiectele şi ajutându-l în acest sens. Timp de şase ani, cercetarea penală din acest dosar a ocupat timpul celor din parchetele simple, din PNA şi din DIICOT, până în 2008, când cazul a ajuns la Tribunal, cu un singur inculpat, dar cu circa 200 de martori de audiat, printre care s-au numărat atât fostele directoare din AJOFM, cât şi foştii primari ai localităţilor de unde s-ar fi recrutat personalul ce urma să fie consiliat pentru găsirea unui loc de muncă.
