Palatul Gheorghiu se află pe lista imobilelor pentru care există cereri de retrocedare. Început în anul 2008, procesul civil a avut nu mai puţin de trei "pretendenţi", pentru ca, în final, Primăria să ajungă să se judece cu o singură persoană, Mihai Popleşeanu.
Situat pe strada Domnească, Palatul Gheorghiu este acum umbra falnicei clădiri care te făcea să simţi izul vremurilor trecute, dar elegante, cu boieri şi domniţe ale căror nume se pierdeau în negura istoriei. Tăvălugul comunist a trecut şi peste acest imobil, care a avut rol de măr al discordiei între oamenii care l-au revendicat, fiecare ca fiind al lui, în ciuda felului în care arată astăzi. Din 2008 şi până acum, magistraţi au reuşit, după lungi şiruri de procese, să lămurească oarecum situaţia şi să lase în instanţă un singur om, care din punctul lor de vedere ar trebui să dovedească faptul că Palatul Gheorghiu a aparţinut familiei sale.
Şirul pretendenţilor la Palatul Gheorghiu
Situat pe nu mai puţin de 3.000 metri pătraţi, pe strada Domnească, colţ cu strada Gamulea, fostul palat a adăpostit în perioada comunistă mai multe familii, fiind împărţit pe apartamente. După 1989, imobilul a dat multe subiecte de presă, iscate de cei care au investit acolo, dar care susţineau că locul nu este bun din punct de vedere al siguranţei lor. Apoi, scandalul a început să se estompeze, până într-o zi, când locul a ajuns pustiu, lăsat la îndemâna celor fără adăpost.
În acelaşi timp, în instanţă a început să apară şirul celor care pretindeau că sunt moştenitorii de drept ai foştilor proprietari. Din cei 3.000 de metri pătraţi, expertiza a dovedit că au rămas mai puţin de 1.500, pentru că în tot acest răstimp terenul a fost împânzit de parcări, blocuri şi alte construcţii. Chiar şi aşa, judecătorii l-au avut în sală pe Bogdan Gabriel Iacob, care a avut un apartament în casa de pe Domnească, achiziţionat în noiembrie 1997, în baza unui contract de vânzare cumpărare făcut cu Primăria. Cei 25 metri pătraţi l-au adus pe om în procesul de revendicare, tocmai pentru a i se lămuri situaţia, lucru care încă nu a fost clarificat.
Într-un alt dosar, a apărut şi Valentina Petrică Gherghievici, care, de asemenea, revendica Palatul Gheorghiu, asta după ce solicitase instanţei de judecată refacerea unui act de adopţie, dat de Tribunalul Covurlui în 1948. Femeia susţinea că ar fi fost adoptată de familia Constantinidi Mihail şi Anastasia, mama ei fiind soră cu proprietarii palatului.
Un alt dosar a fost depus de Mihai Popleşanu. Acesta a depus la dosar acte prin care dovedeşte că este fiul Melaniei Caratanasis. Femeia este fiica Elenei şi al lui Hariton Caratanasis, ea fiind o altă soră a proprietarilor Palatului Gheorghiu.
Judecătorii au stabilit numele moştenitorului de drept
După actele din arhivele statului, proprietatea ar aparţine de drept descendenţilor familiei Hagimatia (care a avut cinci urmaşi: doi băieţi şi trei fete). Băieţii - Nicola şi Demonstene - au cumpărat Palatul Gheorghiu în septembrie 1913 de la Simion Gheorghiu. De altfel, actul de vânzare cumpărare se află la dosar. Cei doi băieţi nu au fost căsătoriţi şi nu au avut copii. Dintre cele trei surori ale lor, doar una singură a avut o fetiţă, pe Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, care la rândul ei a avut un fiu, pe Mihai, cel care cere acum Palatul Gheorghiu, plus ce a mai rămas din teren, circa 1.500 de metri pătraţi. Toate aceste lucruri au fost stabilite de instanţa de judecată, care în procesul cu presupusa moştenitoare, adoptată de una dintre surorile proprietarilor, i-au dat câştig de cauză lui Popleşanu. Acest ultim proces a făcut să fie reluat dosarul de la Tribunal, suspendat până la lămurirea identităţii celui care trebuie să se judece cu municipalitatea. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 31 ianuarie.
Dosarul aflat la Tribunal arată că, în 1951, Palatul Gheorghiu a fost naţionalizat, fiind preluat de statul român. Acesta a şi fost motivul pentru care Primăria Galaţi „a chemat în garanţie” Ministerul Finanţelor, care în eventualitatea stabilirii unei sume de bani ca despăgubire pentru moştenitor ar trebui să o achite în numele statului român. Dosarul a avut un parcurs extrem de interesant de-a lungul celor aproape şase ani de judecată. Dosarele celor interesaţi au fost conexate, după care s-a încercat aflarea adevărului pe calea judecăţii. Unul dintre avocaţii care au intrat în acest dosar este şi Mihail Boldea, asupra căruia planează suspiciuni de înşelăciuni imobiliare. Facem însă precizarea că imobilul din strada Domnească nu a apărut pe lista caselor care au fost obiect al tunurilor imobiliare.
