* Fiscul gălăţean susţine că paguba de 7.085.961 de lei produsă bugetului de stat a fost cauzată de proasta administrare a clubului * Afacerea are şi iz penal, având în vedere că a dus deja la arestarea fostului prefect Emanoil Bocăneanu
Cel de-al doilea dosar de corupţie al fostului prefect de Galaţi, Emanoil Bocăneanu, a adus în prim plan situaţia FCM Dunărea. Reamintim că, pe 6 octombrie, fostul prefect al Galaţiului şi preşedintele FCM Dunărea Galaţi, Auraş Braşoveanu, au fost prinşi în aceeaşi poveste penală, care a fost finalizată zilele trecute de procurorii DNA Galaţi. Pe scurt, clubul condus de Braşoveanu a primit circa un milion de lei de la bugetul local, în condiţiile în care acesta avea datorii de milioane de lei la Finanţe.
Legea spune clar că datornicii la bugetul statului nu au dreptul de a primi finanţări din bani publici. Totuşi, acest lucru a fost posibil graţie unei hotărâri a Consiliului Local, care a primit aviz de legalitate din partea Prefecturii, prin semnătura lui Emanoil Bocăneanu.
Procurorii au susţinut în ordonanţa de reţinere a fostului prefect că acesta ar fi ştiut de existenţa dosarului penal deschis pe numele lui Braşoveanu, după ce un jurist din Prefectură a descoperit faptul că acesta falsificase un act emis de cei de la Finanţe, prin care se atesta că FCM Dunărea are datorii mari către buget.
1,7 milioane de euro datorie la stat
Fără să mai intrăm în detaliile acestui caz penal, revenim la dosarul de insolvenţă. Aici, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi arată, în cererea prin care a solicitat insolvenţa clubului, faptul că a făcut nu mai puţin de trei sesizări penale, în care a explicat că FCM Dunărea nu şi-a achitat datoriile către bugetul general consolidat, deşi reţinuse sumele reprezentând impozite şi contribuţii.
Plângerile penale ar fi fost făcute în mai 2012, în aprilie şi noiembrie 2013. "Faptul că acesta (clubul - n.a.) a înregistrat o creanţă fiscală la nivelul sumei de 7.085.958 de lei (circa 1,7 milioane de euro - n.r.), creanţa fiind destul de mare, dovedeşte culpa vădită a persoanelor din conducerea clubului şi a membrilor fondatori, care au continuat activitatea, lucru care a determinat acumularea de datorii la bugetul general consolidat, precum şi prin utilizarea bunurilor şi a disponibilităţilor băneşti ale entităţii în alte destinaţii, rămânând neachitate obligaţiile bugetare”, arată Finanţele gălăţene, într-o singură frază, dezastrul care s-a petrecut la acest club.
Practic, se vorbeşte deschis despre faptul că banii care au intrat în acest club, sub orice formă, sponsorizări, cotizaţii ale membrilor fondatori etc., nu au mers sub nicio formă la buget, ci în cu totul alte direcţii. De aici şi plângerile penale formulate în anii trecuţi de către cei de la Finanţe.
Fotbalişti puşi sub sechestru
Tot cei de la Finanţe au trecut în revistă şi tentativele pe care le-au avut pentru a-şi recupera banii: popriri pe conturile bancare ale clubului, sechestru asupra drepturilor federative pe jucătorii profesionişti şi juniorii cu care FCM Dunărea avea contracte încheiate. Astfel, în acest joc al recuperării banilor, ar fi intrat nu mai puţin de 37 de jucători ai clubului, pe care s-ar fi pus sechestru pe data de 21 mai 2012.
Citeşte şi: NOI DETALII în dosarul Bocăneanu-FCM Dunărea: Finanţarea ilegală s-a plătit, deşi SE ŞTIA că-i fraudă
Inspectorii de la Finanţe arată că, la distanţă de mai bine de un an, pe 30 iunie 2013, FCM Dunărea le-a comunicat situaţia contractelor de joc. "20 de jucători nu mai au în vigoare contractele de joc încheiate cu clubul debitor, prin acordul părţilor sau prin expirarea duratei contractului, nu prin transfer", explică Finanţele de ce a picat sechestrul pus pe jucători şi, odată cu acesta, posibilitatea de a-şi recupera o parte din datorie. Era vorba de încercarea de a recupera suma de 5.147.004 lei, care reprezenta "obligaţiile suplimentare stabilite de AJFP", ca urmare a unei inspecţii.
Datorii de milioane, bunuri ioc!
Cei de la Finanţe recunosc că deşi au „interogat” instituţiile abilitate nu au găsit nimic de luat din averea FCM Dunărea. Şi asta deoarece, arată ei, clubul nu are bunuri imobile, ci doar un autobuz şi un microbuz luate în leasing. Singurii bani pe care au reuşit să pună mâna, 269.750 de lei, au fost cei viraţi de Clubul Sportiv "Şcoala de Fotbal Gică Popescu".
"Solicităm lichidatorului să ceară judecătorului ca pasivul entităţii să fie suportat de membrii fondatori şi de persoanele din conducerea clubului care au cauzat starea de insolvenţă prin folosirea bunurilor şi a disponibilităţilor băneşti ale entităţii în alte destinaţii, rămânând neachitate obligaţii bugetare prin continuarea unei activităţi care duce în mod vădit la acumularea de datorii", mai arată cei de la AJFP Galaţi.
Nu este deocamdată prea clar în ce măsură membrii fondatori au contribuit la acest dezastru, mai ales că majoritatea dintre ei nu au fost implicaţi în gestionarea clubului. Unii dintre fondatori au fost doar simpli sponsori, fiind mai degrabă păgubiţi în toată această afacere.
Auraş Braşoveanu: "Suntem în proces cu Fiscul"
Auraş Braşoveanu, preşedinte FCM Dunărea până la 1 iunie 2014, susţine că această datorie provine din recalcularea, în 2012, de către Finanţe a dărilor la stat plătite din 2005 până în acel moment. Clubul plătise conform convenţiilor civile cu care jucătorii, antrenorii şi alţi angajaţi îşi desfăurau activitatea, iar Fiscul le-a recalculat la nivelul dărilor la stat aferente unor contracte de muncă. "Astfel, a rezultat suma de aproximativ 5,4 milioane de lei, care a ajuns la 7 milioane, cu dobânzi şi penalităţi. Suma se află în litigiu pe rolul instanţelor de judecată", a declarat Braşoveanu.
Acesta a mai adăugat că au fost oferte de transfer la jucătorii ale căror drepturi federative erau sub sechestru, dar nu li s-a putut da curs din cauza Finanţelor. "I-am anunţat şi ne-au transmis că nu se poate, pentru că nu au evaluat jucătorii. Există documente în acest sens", a mai precizat Braşoveanu.
Vom reveni cu precizări detaliate ale fostului preşedinte de la FCM Dunărea, într-o ediţie viitoare.
