Breviar juridic. Cererea de executare silită

Breviar juridic. Cererea de executare silită
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Cererea  de executare silită este actul de procedură prin care persoana îndreptăţită (creditorul) solicită punerea în executare a unui titlu executoriu constituit potrivit legii.

Această cerere se poate depune, personal sau prin reprezentant (legal ori convenţional), la biroul executorului judecătoresc competent în efectuarea executării silite.

Totodată, cererea de executare silită poate fi transmisă executorului judecătoresc şi prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii şi a înscrisurilor justificative.

Cererea de executare silită trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă:

- indicarea biroului executorului judecătoresc căruia îi este adresată;

- datele de identificare ale creditorului şi debitorului (numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi debitorului);

- titlul executoriu care justifică executarea silită;

- valoarea pretenţiilor ori bunul a cărui predare se cere sau, eventual, felul prestaţiei datorate;

 -  motivele cererii;

- modalităţile de executare solicitate de creditor;

- semnătura creditorului.

La cererea formulată, creditorul trebuie să ataşeze, în mod obligatoriu, titlul executoriu, în original sau în copie legalizată, dovada achitării taxei judiciare de timbru, precum şi alte înscrisuri prevăzute de lege.

Taxa judiciară de timbru pentru cererile privind încuviinţarea executării silite este de 20 lei pentru fiecare titlu executoriu.

După primirea cererii de executare silită, executorul judecătoresc dispune printr-o încheiere înregistrarea acesteia  şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, refuză motivat solicitarea privind deschiderea procedurii de executare.

De precizat că refuzul executorului judecătoresc nu poate fi întemeiat decât pe motive privind neîndeplinirea condiţiilor de sesizare a instanţei de executare.

Încheierea executorului judecătoresc se comunică de îndată creditorului, atât când s-a dispus deschiderea procedurii, cât şi în cazul în care s-a refuzat deschiderea acestei proceduri.

Împotriva încheierii prin care executorul judecătoresc a refuzat deschiderea procedurii de executare silită, creditorul are dreptul să formuleze plângere la instanţa competentă de executare.

Termenul pentru exercitarea acestei căi speciale de atac este de 15 zile de la data comunicării încheierii.

În cazul în care s-a dispus înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare, în termen de cel mult 3 zile, executorul judecătoresc trebuie să solicite instanţei încuviinţarea executării silite.

Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de cel mult 7 zile de la data înregistrării la registratura judecătoriei, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Codul de procedură civilă prevede expres şi limitative cazurile în care instanţa poate să respingă cererea de încuviinţare a executării silite, şi anume:

- cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

- hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

- înscrisul , altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege;

- creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

- titlul executoriu cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

- există alte impedimente la executare prevăzute de lege (ex., executarea silită este suspendată de drept sau la cererea debitorului).

Încheierea prin care s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu apel de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, iar încheierea prin care instanţa a admis cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac.

Această încheiere poate fi atacată de către debitor sau alte persoane vătămate numai după începerea executării silite, pe calea contestaţiei la executare silită, când persoana interesată are posibilitatea să solicite anularea încheierii, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Citit 3465 ori Ultima modificare Luni, 16 Mai 2016 17:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.