Celebra Ordonanţă 13, care dezincrimina abuzul în serviciu, retrasă ulterior, precum şi protestele care au urmat nu i-au dat înapoi pe parlamentari de la a depune iniţiative legislative de modificare a legislaţiei penale. În acest moment, cel mai cunoscut astfel de proiect este amendamentul depus de senatorul Şerban Nicolae la Legea graţierii, prin care ar fi graţiate faptele de corupţie, luare şi dare de mită, precum şi abuzul în serviciu.
Deşi în toată ţara încă mai sunt oameni care protestează în stradă împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu, parlamentarii PSD şi ALDE nu par să se teamă de nimic, mai ales când vine vorba de formulat proiecte care să modifice legile din justiţie, cumva tot în favoarea lor.
În comisia juridică a Senatului se află, actualmente, Legea graţierii, redactată pe vremea când ministrul Justiţiei era Florin Iordache. Această propunere de lege a devenit celebră odată cu declaraţiile senatorului PSD Şerban Nicolae, care a anunţat că nu i se pare normal ca un corupt să stea într-o celulă plină de igrasie, motiv pentru care a adăugat un amendament care prevede graţierea faptelor de corupţie. Pe de altă parte, amendamentul lui Nicolae nu este singurul controversat. La rândul lor, senatorii Csaszar Karoly Zsolt şi Tanczos Barna propun ca şi pedepsele pentru falsul în înscrisuri oficiale, falsul intelectual şi falsul informatic să fie graţiate. Senatorul UDMR Tanczos Barna a fost pus sub urmărire penală de DNA, în 2014, pentru fals intelectual.
Trimis în judecată, îşi păstrează locul de muncă
Un alt proiect controversat este cel care le-ar permite funcţionarilor publici trimişi în judecată să îşi păstreze funcţia, prin eliminarea suspendării lor din lege. Proiectul este semnat şi de senatorul PSD Eugen Teodorovici şi senatorul UDMR Cseke Attila-Zoltan, iar liderul PSD Liviu Dragnea a declarat că PSD va susţine acest proiect.
Şi Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, are o propunere cel puţin controversată. Acesta îşi doreşte ca preşedintele şi ministrul Justiţiei să rămână fără posibilitatea de a mai numi în funcţie şefii DNA şi DIICOT, dar şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
