COMORI DE PATRIMONIU/ Fostul Dispensar TBC, CLĂDIRE UNICAT în Galaţi

COMORI DE PATRIMONIU/ Fostul Dispensar TBC, CLĂDIRE UNICAT în Galaţi
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

O construcţie unică în Galaţi dăinuie de aproape un secol în centrul oraşului, pe strada Nicolae Holban (fostă Culturii - n.r.), la numărul 12. Istoricul zbuciumat al acestei elegante clădiri nu a reuşit să-i ştirbească mai nimic din farmecul conferit prin priceperea arhitectului.

Deşi înconjurat de alte case asemănătoare, monumentul istoric de la numărul 12 îi sare în ochi trecătorului, atât prin plusul de rafinament al detaliilor de pe faţadă, cât şi prin îmbulzeala de maşini parcate haotic pe trotuarele din apropiere. Aglomeraţia se explică prin faptul că, de câţiva ani, aici este deschis un restaurant.

Un negustor voia o casă...

Gheorghe T. Florea, un cunoscut comerciant de cherestea din Galaţiul începutului de secol XX, cerea, la 2 iunie 1922, într-o cerere adresată Comisiei Interimare din oraşul Galaţi, să-i fie eliberată o autorizaţie de construcţie pentru o casă pe strada Holban, la numărul 8 (actualul număr 12 - n.r.). Doar patru zile mai târziu, Serviciul Tehnic al Primăriei oraşului Galaţi îi răspundea la cerere, afaceristul primind astfel autorizaţia de construcţie. Gheorghe T. Florea apărea deja în documentele vremii ca domiciliat la respectivul număr.

Comerciantul voia să construiască aici o clădire cu subsol şi parter, pe o suprafaţă de 309,29 metri pătraţi, arhitect fiind un anume Bauher. Toate aceste informaţii pot fi găsite în cartea "Monumente istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului al XX-lea", scrisă de istoricul Valentin Bodea. Potrivit sursei citate, temelia avea să fie dintr-un strat rezistent de beton, aşezat pe teren solid, iar zidurile exterioare şi interioare din piatră granitică şi cărămidă bine arsă cu mortar de var şi nisip curat.

Loc de "pelerinaj" pentru tuberculoşi

La această adresă a locuit înainte, conform unor documente găsite de Valentin Bodea la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi, avocatul G.H. Macri. Între 1893 şi 1913, G.H. Macri locuia pe strada Holban, la numărul vechi 10, numărul nou 8. Om înstărit, avocatul mai deţinea trei case şi pe strada Mihai Bravu. În anul 1929, ca proprietar al casei de pe strada Holban nr. 8 figurează Gheorghe T. Florea, el avându-i ca vecini pe dr. Lazăr, la numărul 6, şi pe Beniamin Goldmberg, la numărul 10.

În mod asemănător cu alte clădiri particulare din Galaţi, nici casa lui Gh. T. Florea nu a scăpat de braţul rapace al comuniştilor, construcţia fiind naţionalizată. Drept urmare, aici a funcţionat, timp de jumătate de secol, Dispensarul TBC. Casa a fost retrocedată abia pe 23 noiembrie 2005, nepoţilor pe linie maternă ai lui Gh. T. Florea.

Unicat arhitectural

Casa este construită în stil eclectic şi se dezvoltă pe mai multe nivele. Accesul se face din stradă în curte şi imediat în vestibul. Intrarea se face printr-o uşă protejată de o copertină tip scoică şi este flancată de două felinare de epocă. Mai există o intrare şi prin partea din spate a casei, direct la demisol, tot printr-o uşă protejată cu o copertină tip scoică.

"Construcţia principală este unicat arhitectural, înzestrată cu sculpturi şi aplicaţii în profil sculptate în lemn de esenţă rară, lambriuri, placaje din mozaic veneţian şi mozaic turnat. La parter există un luminator circular, încadrat cu stucatură, iar partea transparentă are formă de hexagon şi este confecţionată din cristal şlefuit", se arată într-un material publicat pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi.

Casa se regăseşte astăzi pe Lista monumentelor istorice din anul 2004 a judeţului Galaţi, sub numele de Casa Gheorghe Florea.

Eclectismul, o combinaţie reuşită

Eclectismul este un curent arhitectural neunitar, în cadrul căruia arhitectul alege din diverse alte stiluri ceea ce i se pare mai bun. În sens general, eclectismul este cunoscut deja în Antichitate, termenul marcând trecerea de la clasicismul greco-roman la era noastră. La acea vreme, existau diferite şcoli de filosofie, iar gânditorii şi politicienii vremii erau numiţi eclectici, deoarece aceştia combinau, între ele, elemente şi poziţii filosofice diferite.

Numeroşi arhitecţi formaţi în spiritul eclectismului au realizat în România un număr mare de construcţii în acest stil. Exemple de arhitectură eclectică pot fi: Palatul Băncii Naţionale (1885) de Cassien Bernard şi Albert Galleron, Atheneul Român (1888) de Albert Galleron, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (1900) de Paul Gottereau. De asemenea, multe monumente istorice din Galaţi poartă amprenta acestui stil.

Citit 6107 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 15:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.