Hatşepsut | Faraon şi precursoare a feminismului

Hatşepsut | Faraon şi precursoare a feminismului
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

De-a lungul istoriei care s-a scurs pe Nil, Egiptul a cunoscut doar trei femei-faraon. Una dintre ele s-a numit Hatşepsut şi povestea ei vorbeşte despre ambiţia unei femei de a conduce un imperiu. Aceasta a devenit regentă în timpul domniei nepotului său, pentru ca mai apoi să se încoroneze faraon.

La moartea soţul ei, Thutmosis al II-a, succesiunea la tronul Egiptului a revenit fiului acestuia, pe care-l avusese cu o concubină, Thutmosis al III-lea. Hatşepsut a fost chemată la regenţă, deoarece proaspătul faraon era încă foarte mic pentru a conduce. Această practică era des întâlnită în Egipt, iar Hatşepsut, ca fiică şi soţie de faraon, era cea mai potrivită pentru această funcţie.

La început, nimic nu indica că Hatşepsut ar fi intenţionat să devină faraon. Însă în cel de-al şaptelea an al domniei lui Thutmosis ea a preluat coroana Egiptului. Este cunoscut faptul că ea beneficia de un sprijin important atât din partea înaltului cler al zeului Amon, condus de marele-preot Hapuseneb, dar şi din partea unor curteni, precum Senmut.

Interesant este că a ales să fie portretizată ca bărbat. A îmbinat trăsăturile sale feminine cu elemente specifice faraonilor. Astfel, a fost întruchipată cu o barbă falsă, cu coroana dublă a Egiptului de Sus şi de Jos, cu şorţul regal şi cu coada de animal legată la centură care simboliza puterea. Nici o altă femeie faraon nu şi-a mai asumat acest gest. Motivele pentru care a făcut-o pot fi diverse: poate că a considerat că în felul acesta îşi legitima puterea care nu trebuia să-i aparţină decât pentru o scurtă perioadă sau poate că a ales să fie amintită ca un bărbat puternic şi nu ca femeie. Deşi condiţia femeii în Egiptul Antic era diferită de cea actuală în acelaşi spaţiu geografic, ceea ce Hatşepsut a făcut poate fi considerat un gest de curaj. Faraonul era considerat conducătorul suprem cu origine divină - persoana cea mai important în stat, iar femeile nu erau recunoscute decât ca deţinători intermediari ai puterii.

Hatşepsut a avut grijă să profite de descendenţa ei regală şi atunci când a fost momentul să se numească fiică a zeului suprem, Amon, ceea ce i-a legiferat puterea. Această tactică împreună cu aceea de a se înconjura de supuşi fideli şi influenţi i-au garantat coroana timp de 20 de ani.

Se ştie că domnia ei s-a bazat pe expediţii comerciale de anvergură, ca aceea din ţara lui Punt ( probabil Somalia actuală) , dar şi pe ample proiecte de reconstrucţie

Şi-a păstrat puterea până în anul al douăzeci şi doilea al domniei lui Thutmosis al III-lea, când a murit în împrejurări necunoscute. Nepotul, care a stat în umbră în tot acest timp, s-a răzbunat încercând să înlăture semnele existenţei ei.

Cu toate acestea, imaginea femeii-faraon cu barbă falsă nu a dispărut şi a reuşit să supravieţuiască până în modernitate. Hatşepsut rămâne persoana care a demonstrat că îşi poate depăşi condiţia naturală şi că o femeie poate răsturna tradiţiile şi canoanele unei societăţi. Chiar dacă a trebuit ca imaginea ei să fie una modificată, ea poate fi considerată un exemplu al unui feminism timpuriu, precursoare, ca multe altele ce i-au urmat în istorie, a mişcării din secolul al XIX-lea.

sursa: historia.ro        

Citit 2344 ori Ultima modificare Duminică, 21 August 2016 13:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.