Religia Voodoo este privită în general ca o practică misterioasă şi sinistră, fiind un subiect tabu în multe culturi. Voodoo este asociat adesea cu sacrificarea animalelor, păpuşi cu ace înfipte în ele şi oameni care dansează noaptea în jurul unui foc, pe ritm de tobe.
Voodoo este, de fapt, forma cosmetizată a religiei voudon, devenită cunoscută în Haiti, şi care s-a răspândit, iniţial, în Jamaica, Republica Dominicană, Brazilia şi Statele Unite ale Americii. Trebuie menţionat că această religie nu are mai nimic în comun cu păpuşile voodoo sau oamenii morţi. Voudon se referă la "un întreg ansamblu de elemente culturale: credinţe şi practici personale, incluzând un sistem elaborat de medicină populară, un sistem etic transmis de la o generaţie la alta, incluzând şi proverbe, poveşti, cântece. Voudon este mai mult de o credinţă, este un mod de viaţă", spune profesorul haitian Leslie Desmangles.
Zeitatea supremă a voudonului este Bondye, un zeu creator necunoscut. Adepţii religiei venerează mai multe spirite, fiecare dintre ele protejând o anumită arie. De exemplu, cei care suferă din dragoste se roagă zeului Erzulie Freda, spiritul dragostei. Mai mult, pentru a ajuta oamenii, aceste spirite intră în corpul celor care le venerează. Alte principii ale voudonului sunt credinţa într-o energie universală şi faptul că sufletul poate părăsi corpul dacă este posedat de un spirit sau dacă visează. În tradiţia creştină, posedarea este considerată o acţiune malefică, pe când în voudon este un lucru dorit. Într-o ceremonie oficiată de către un preot sau o preoteasă, posedarea este considerată o experienţă valoroasă spiritual.
Voudon. Sau Vodou, Vodoun, Woodoo, Voodoo
Vaudou s-a născut din întâlnirea cultelor tradiţionale ale zeităţilor yorouba şi a zeităților fon şi ewe
Este un cult animist originar din vechiul regat al Dahomeyului
În Haiti, religia Voudon a fost recunoscută ca religie oficială
În prezent, în întreaga lume, există circa 60.000.000 de adepți ai Voudon, cu diferite forme de manifestare
Voudonul este o religie a sclavilor, un rezultat al unui sincretism între elemente ale tradiţiei din Africa de Vest şi credinţele catolicismului roman impuse de către stăpânii lor. O lege dată în 1685 interzicea practicarea religiilor africane şi le cerea tuturor stăpânilor de sclavi ca aceştia să fie creştinaţi în timp de opt zile de la sosire. Sclavia a fost tolerată de către Biserică, fiind considerată o modalitate prin care africanii pot fi creştinaţi. Sclavii care au fost obligaţi să adopte religia creştină au găsit o metodă pentru a se eschiva şi le-au dat spiritelor o semnificaţie dublă, prin care puteau fi asociaţi cu sfinţii creştini.
Cu toate că sclavia în Haiti a fost abolită în anii 1800, adepţii voudonului erau persecutaţi de către autorităţi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, o lucrare intitulată „ Haiti sau Republica Neagră” a atribuit în mod eronat voudonului sacrificiul uman, canibalismul şi alte atrocităţi, răspândind teamă faţă de această religie.
Mulţi specialişti în creştinism încă asociază voudonul şi voodoo-ul cu magia neagră, ocultismul şi satanismul. Astăzi, voodoo-ul este folosit de obicei pentru a descrie ceva care este necunoscut, misterios sau, pur şi simplu, care nu poate funcţiona în societatea contemporană (de exemplu, în 1980, George H. W. Bush a discreditat politica economică a lui Ronald Reagan ca fiind "economie voodoo").
În cadrul societăţilor voodoo nu există accidente. Adepţii săi consideră că niciun eveniment, nimic nu are o viaţă proprie. De aici şi denumirea voodoo- „vous deux”, şi tu, şi ţie. Universul este un întreg, fiecare lucru afectează altul. Cuvântul voodoo s-a tradus ca „şarpele sub ale cărui auspicii se adună toţi cei care îi împărtăşesc credinţa.” Principalele zeităţi ale religiei sunt Damballah, Ezili, Ogu, Agwe, Legba şi sunt denumite Loa.
Sursa: historia.ro
