* Autorităţile gălăţene sunt de acord că fenomenul contrabandei cu ţigări este unul îngrijorător * Potrivit calculelor „Vieţii libere”, autorităţile interceptează cel mult 20 la sută din transporturile ilegale de ţigări * În ultimii ani, contrabandiştii s-au specializat şi şi-au diversificat metodele * Se intră cu maşina, cu barca şi cu trenul * Sunt doar câteva dintre concluziile care pot fi trase în urma unor dezbateri organizate de către Viaţa liberă pe tema contrabandei cu ţigări *

Prefectul Paul Florea a admis, în contextul unei mese rotunde organizate de „Viaţa Liberă”, că traficul de ţigări este amplu în judeţul Galaţi. „Vorbim aici despre o activitate criminală, foarte gravă, şi care trebuie să ne preocupe. Fenomenul implică, bineţeles, şi evaziune fiscală, dar ceea ce mă preocupă cel mai mult este că acest trafic de ţigări duce la apariţia banilor negri, care pot fi folosiţi în orice direcţie şi care pot pune în pericol sănătatea societăţii. Eu zic că este vorba despre milioane de euro”, apreciază Paul Florea.

Poliţiştii stopează doar 20 la sută din contrabandă  
Şefului Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale,  Mihail Bucur, ne-a oferit detalii despre proporţiile capturii de ţigări de contrabandă, din primele 10 luni ale acestui an. „În cele 92 de cazuri de contrabandă, au fost confiscate 1.545.834  de pachete de ţigări. Prejudiciul calculat, pentru ultimele 10 luni, a fost de  2.102.966 lei. Cifrele sunt mai mari decât în anii trecuţi”, a precizat Mihail Bucur.
Pornind de la datele statistice centralizate de Novel Research, „Viaţa Liberă” a calculat că pe piaţa neagră a Galaţiului ajung anual 7,17 milioane de pachete de ţigări. În condiţiile în care oferta contrabandiştilor ar acoperi cererea, am putea concluziona că autorităţile interceptează maxim 20 la sută dintre ţigările introduse ilegal în ţară, în fiecare an.  

34 de dosare penale pentru contrabandă
Şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (I.J.P.F.) Galaţi, comisarul şef Ion Lungu, ne-a declarat că, în acest an, s-au întocmit 34 de dosare penale pentru contrabandă de ţigări. Cercetările sunt complexe, necesită implicarea DIICOT şi, în anumite cazuri, a autorităţilor din judeţele Brăila, Buzău şi Vaslui. Comparativ, pe tot parcursul anului trecut s-au întocmit doar 27 de dosare penale pentru trafic de ţigări.

Cum acţionează contrabandiştii?
Ion Lungu ne-a oferit detalii despre modul în care acţionează reţelele de contrabandişti pentru a aduce ilegal ţigările moldoveneşti sau ucrainiene pe teritoriul Galaţiului.
Trafic peste frontiera verde. „Ţigările sunt introduse de către cetăţeni moldoveni, prin trecere ilegală, cu barca, peste Prut, mai ales pe timp de noapte. Din păcate, sunt sprijiniţi de oameni care muncesc legal: pescari, agricultori sau pur şi simplu oameni care locuiesc în zonă. Sunt folosiţi oameni cu venituri mici, retribuiţi cu diverse sume la baxul de ţigări introdus. De distribuirea ţigărilor pe piaţă se ocupă cel care a finanţat transportul. S-a demonstrat că cei care introduc ţigări prin Prunctul de Trecere al Frontierei (PTF) manifestă interes şi pentru a le trece peste frontiera verde. Cantităţile introduse, în acest mod, variază între 10 şi 100 de baxuri”, a declarat Ion Lungu.

Cu ţigările, pe Dunăre
„Acest tip de contrabandă este unul cu un grad ridicat de complexitate şi angrenează persoane din ţările producătoare de ţigări şi din ţările destinatare. Reţelele de contrabandişti dispun de ambarcaţiuni de mare viteză şi de persoane cu experienţă, bune cunoscătoare ale şenalului navigabil. Se introduc, astfel, între 30 de baxuri şi 120 de baxuri de ţigări procurate din Republica Moldova sau Ucraina, cu sau fără timbru de accizare. Mărcile preferate sunt cele cu preţ redus: Plugaru, MT, Doina şi More, produse de societăţi comerciale sau contrafăcute. Introducerea în ţară se face pe timp de noapte, de persoane şi ambarcaţiuni care îşi justifică prezenţa şi activitatea în zonă respectivă de pe Dunăre.  De procurarea bunurilor se ocupă cetăţeni români, cu complicitatea moldovenilor şi a ucrainienilor. Ţigările cumpărate din ţările vecine sunt depozitate în porturile Giurgeşti din Republica Moldova şi Reni din Ucraina, în clădiri aflate în apropierea Dunării sau în ambarcaţiuni aflate pe raza porturilor. Apoi, sunt introduse în România cu ambarcaţiuni de mare viteză, conduse de persoane cu experienţă şi care cunosc modul de acţiune al Poliţiei de Frontieră. Aduse pe malul gălăţean sau tulcean al Dunării, ţigările sunt preluate de microbuze şi depozitate în clădiri din judeţul nostru, fie transportate de la Tulcea la Galaţi. Atunci când ţigările sunt încărcate pe ambarcaţiuni de mare tonaj, ele trebuie preluate de bărci şi transportate pe mal. În forma sa cea mai organizată pe Dunăre, contrabanda cu ţigări se face cu barje care permit traficarea a până la 250 de baxuri de ţigări (sute de mii de pachete n.red.)”, ne informează şeful I.JP.F. Galaţi.
Tutun în vagoane
„Sunt introduse ilegal ţigări în judeţul Galaţi şi prin punctul de trecere feroviar aflat în subordinea I.J.P.F.  Grupurile infracţionale cuprind în mod obligatoriu lucrători ai C.F.R. ori C.F. din Republica Moldova. Ţigările sunt introduse în vagoane aflate sub sigiliu vamal. Odată ce vagonul intră pe teritoriul României, cât timp staţionează în zona de triaj, sigiliul este desfăcut, iar marfa e mutată în maşini. Ulterior, vagonul este resigilat. Cea mai la îndemână manieră de disimulare a ţigărilor este „îngroparea” acestora în materii prime siderurgice, cum ar fi minereul de fier sau cărbunele”, conchide comsiarul şef Ion Lungu.  

Gabriel Kolbay

Micul trafic  / „Furnicile” aduc, zilnic, mii de pachete în ţară
Limita legală pentru introducerea de ţigări în vămile gălăţene este de două pachete de persoană. Dacă este să facem o socoteală, prin Giurgiuleşti trec zilnic, în medie, 3.277 de persoane, iar prin Oancea, 1.040 de persoane, ceea ce înseamnă că în ţară ar trebui să intre legal maximum 8.500 pachete. Dar cum prin pieţe sau în mediul rural găseşti mai tot timpul ţigări „de la moldoveni”, se vede că dimensiunile contrabandei sunt mai mari. Strict pe micul trafic de ţigări, pachetele sunt ascunse prin cotloanele maşinilor, dosite prin bagaje, poate-poate scapă nedepistate la frontieră. „De regulă, cantităţile traficate în această manieră variază între unu, două cartoane de ţigări. Micii comercianţi moldoveni le vând de regulă în pieţe printre alte produse. Fenomenul micului trafic de ţigări devine îngrijorător în situaţia în care transportatorii acţionează concertat sub coordonarea unor lideri, colectori ai acestor cantităţi modice introduse sistematic în ţară. Prin acest „fenomen de furnică” se pot aduna cantităţi mari pentru a fi vândute angro pe pieţele din interiorul ţării, cu precădere în Buzău, Vrancea şi Bucureşti”, ne-a explicat comisarul şef Ion Lungu, şeful Poliţiei de Frontieră Galaţi.

Ţigările, sursă de venit pentru mulţi

Prea multe nu se pot face în privinţa micului trafic. Moldova e săracă, Ucraina nu este nici ea prea departe, un pachet de ţigări de afară se vinde la noi la un preţ de cinci, şase ori mai mare şi e o mică sursă de venit pentru cetăţenii din localităţile de frontieră. „Ţigările ieftine sunt baza. Din cele 171.000 de pachete de ţigări confiscate în vămile noastre în ultimele zece luni, 75.000 sunt ţigări inferioare, care credem că sunt pentru piaţa internă, pentru că nimeni în Vest n-ar fuma Plugarul, Doina… Cam 96.000 de pachete au fost cu ţigări superioare, care se aduc, se depozitează, iar o parte din ele se încearcă a fi transportate spre alte ţări din UE, unde profitul ar fi de câteva ori mai mare decât aici”, ne-a explicat şi şeful Direcţiei Vamale Galaţi, Mihail Bucur.

„Nu putem eradica micul trafic”
La rândul său, prefectul Paul Florea este de părere că, în ce priveşte micul trafic, este o limită dincolo de eforturile ar fi prea costisitoare în raport cu rezultatele. „Nu se poate face o eradicare a micului trafic, pentru că resursele puse în mişcare sunt uriaşe. Este adevărat, şi acum, dacă nu te duci cu cravată în piaţă, e imposibil să nu te abordeze cineva şi să nu te întrebe dacă nu vrei ţigări. Dar faţă de perioada când se stătea cu pachetele întinse pe tarabă, este un pas înainte.”
Chiar dacă nu poate fi eradicat, micul trafic este în general ţinut sub control, au precizat reprezentanţii autorităţilor. „În cazul în care un transportator este depistat cu astfel de ţigări de contrabandă prima dată este sancţionat contravenţional. Dacă este prins şi a doua oară poate primi interdicţie să mai intre în ţară timp de cinci ani. În cazurile mai grave se poate ajunge şi la confiscarea maşinilor în care au fost ascunse ţigările, avem în jur de 100 de astfel de maşini, iar pentru contrabandişti riscurile au devenit prea mari în raport cu potenţialele câştiguri”, ne-a spus şeful Poliţiei de Frontieră, Ion Lungu. Desigur, dacă persoana implicată are dublă cetăţenie pică partea cu interdicţia de intrareîn ţară. În prezent, în Vamă se confiscă zilnic în jur de 570 de pachete de ţigări.

Ovidiu Amălinei

Practic, doar patru oameni pe tură
Oameni puţini, muncă multă
Cea mai mare problemă cu care se confruntă autoritatea Vamală în acest moment este lipsa de personal, din punctul de vedere al directorului structurii, Mihail Bucur. „Problema foarte mare este lipsa de personal. La acest moment avem şase persoane pe tură. Dar asta doar teoretic. Practic, sunt numai patru. Unul e în concediu şi unul se îmbolnăveşte. Şi trebuie să acoperi tot: pistă de intrare, pistă de ieşire, pistă de marfă. Dacă ai norocul, sau ghinionul, nici nu ştiu cum să spun, să găseşti ceva sau să bănuieşti ceva trebuie să începi să desfaci. Şi desfac vameşii, nu avem un mecanic special pentru aşa ceva. Şi desfacem singuri la şaibă, ne ia vreo trei ore. Şi, dacă găsim, ne mai ia vreo două ore să facem actele”, susţine şeful Vămii, Mihail Bucur. Acesta mai povesteşte că sunt situaţii când informaţiile sau suspiciunile nu se confirmă, caz în care lucrătorii de la Vamă ajung să desfacă şi maşini „curate”. „Sigur că s-a întâmplat să desfacem maşini şi să nu găsim nimic. Am avut suspiciunea şi am procedat în consecinţă”, recunoaşte Mihail Bucur.

Pentru ancheta completă
Poliţiştii îi vor închişi pe cei prinşi
Una dintre problemele cu care se confruntă oamenii legii în depistarea întregului grup infracţional este că mulţi dintre cei prinşi făcând trafic de ţigări nu sunt arestaţi preventiv, nu sunt izolaţi de restul grupării. „Sunt prinşi, dar li se dă drumul. Ei pot vorbi oricând cu restul grupării, cu cei care, până la momentul respectiv, nu au fost identificaţi. Păi cum pot eu să le documentez mai departe activitatea infracţională dacă nu i-am izolat cumva, să îi pot lua la interogatoriu, să pot să fac o anchetă?”, spune şeful IJP, Dănuţ Lefter.

 Fără filtru se vinde doar în România
Profit mai mare pentru marfa care merge în Vest
Autorităţile gălăţene implicate în combaterea traficului de ţigări nu pot să estimeze, la această oră, nici câte ţigări intră în ţară prin zona Galaţiului, nici câte se opresc aici şi câte tranzitează judeţul. „Ştim că multe transporturi se duc spre alte ţări din Uniunea Europeană, unde diferenţa de preţ este mult mai mare, iar profitul contrabandiştilor pe măsură”, susţine directorul Regionalei Vamale Galaţi, Mihail Bucur.

 Marius Ţuca

* Leonard Vâlcescu, ofiţerul bănuit de şefii de la Frontieră că ar fi direcţionat greşit instrumentele de termoviziune, vorbeşte despre anchetă * „Vă daţi seama că sunt destul de afectat, în sensul că chiar am vorbit şi cu un doctor” * Mă voi prezenta atât în faţa factorilor de disciplină, cât şi a organelor de anchetă, pentru a stabili cu exactitate adevărul * S-au închis zonele principale de risc. Pur şi simplu ceva s-a întâmplat şi nu ştiu exact ce *

Afacerea „Ţigareta de Galaţi” capătă dimensiuni nebănuite, cu ramificaţii care duc până la Ministerul Afacerilor Externe. Reporterii „Vieţii libere” au insistat în ultimele zile asupra subiectului şi au descoperit o serie de informaţii halucinante. Puse cap la cap, piesele de puzzle tind să ofere o imagine încă neclară, dar extrem de complexă, asupra fenomenului traficului de ţigări. „Viaţa liberă” a stat de vorbă, în exclusivitate, cu şeful de tură, Leonard Vâlcescu, a cărui identitate a fost confirmată şi de către sursele hotnews.ro. Acesta este cel care a fost de serviciu în noaptea în care au fost introduse cele 420.000 de pachete de ţigări pe frontiera verde şi vă oferă informaţii spectaculoase.

După ce, ieri, aţi putut afla că şefii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi îl bănuiesc pe şeful de tură din noaptea de 5 spre 6 noiembrie că a direcţionat instrumentele de termoviziune „pe alte direcţii decât cele planificate (...), fapt care a condus la introducerea ilegală în ţară,  prin zona de competenţă a S.P.F. Oancea, a cantităţii de 422.572 pachete ţigări”, după cum se arată într-un comunicat al instituţiei, ieri am reuşit nu doar să aflăm despre cine este şeful de tură, ci şi să stăm de vorbă cu el. Este vorba despre ofiţerul Leonard Vâlcescu, în vârstă de 32 de ani, care a fost, timp de aproape doi ani, şi consul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

„Ţigări de contrabandă prinse numai pe tura mea”
Întrebat, telefonic, ce s-a întâmplat în noaptea de 5 spre 6 noiembrie şi despre faptul că acum este obiectul unei anchete, Leonard Vâlcescu a declarat că este foarte afectat de ce se întâmplă. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să vă spun acum aceste lucruri. În primul rând, nu ştiu dacă e o scuză, dar am fost detaşat de la Poliţia de Frontieră. Am fost plecat timp de doi ani la Ministerul Afacerilor Externe. Nu am fost niciodată sancţionat. Din contră, nu ştiu dacă aveţi informaţii, dar tot ce a însemnat contrabandă la Poliţia de Frontieră prinsă, în ultimii doi ani de zile, la Oancea, a fost numai pe tura mea. Vorbim despre contrabandă prinsă, să fim foarte bine înţeleşi! Vă daţi seama că sunt destul de afectat, în sensul că chiar am vorbit şi cu un doctor”, ne-a declarat, telefonic, ofiţerul anchetat. Începând cu data de 9 noiembrie, şeful de tură a figurat internat la Spitalul Militar din oraş şi, potrivit purtătorului de cuvânt al IJPF Galaţi, Oana Galu, de pe data de 12 noiembrie se află în concediu medical. Potrivit comunicatului Inspectoratului Judeţean de Frontieră (IJPF) Galaţi, şeful de tură a fost mutat pe un post neoperativ până la finalizarea anchetei. 

Luni, ofiţerul Vâlcescu revine la serviciu
„Cert e că luni trebuie să vin la serviciu. Bineînţeles, mi se pare normală (trecerea pe un post neoperativ – n.r.). Eu sunt de acord, nu e nici un fel de problemă. Mă voi prezenta atât în faţa factorilor de disciplină, cât şi a organelor de anchetă, pentru a stabili cu exactitate adevărul pentru că, într-un final, eu sunt poliţist de frontieră şi îmi asum toată răspunderea pentru ce s-a întâmplat. Pentru că, într-un final, tot planul de acţiune este întocmit de şeful de tură şi răspunde de tot ce se întâmplă pe tura de serviciu. Nu sunt mutat pe alt post, pe durata cercetărilor, atât din punct de vedere disciplinar cât şi din punct de vedere penal. Asta este realitatea: luni mă voi prezenta la serviciu”, a declarat Leonard Vâlcescu.

„S-au închis zonele de risc. Nu ştiu ce s-a întâmplat!”
În legătură cu concluziile preliminare ale anchetei IJPF, Leonard Vâlcescu a explicat câte ceva din modul de lucrul al poliţiştilor de frontieră şi din felul în care îşi organizează dispozitivul. „Păi e camera de luat vederi, în zona în care am planificat-o. Dacă s-a întâmplat ceva şi n-am putut să-i prindem, acelea (imaginile, n.r.) vor constitui probe. (…) Sunt zone probabile, ceva de genul acesta. Nicidecum date că în noaptea respectivă acolo s-ar întâmpla ceva. (…)  Nu a fost neapărat un loc ales de mine. În momentul în care întocmeşti un plan de acţiune… sunt nişte principii acolo: de iniţiativă, de suprinderea infractorului, sunt multe lucruri care se pot discuta. Nu m-ar avantaja foarte mult să vi le spun pentru că aceste lucruri până la urmă vor ieşi la iveală. Nu cred că e cazul să discutăm acum despre seara respectivă. S-au închis zonele principale de risc. Pur şi simplu ceva s-a întâmplat şi nu ştiu exact ce. Sunt foarte curios să văd cum s-a putut întâmpla aşa ceva. Culmea, de câte ori am planificat altfel decât ceilalţi şi au fost cazuri prinse, vă repet, numai pe tura mea, cazuri prinse, nimeni nu m-a întrebat de ce am planificat aşa. Aşa e la Poliţia de Frontieră şi în Ministerul de Interne. Asta e realitatea”, a conchis Leonard Vâlcescu.

Cine este Leonard Vâlcescu?
Tânărul (32 de ani) ofiţer din cadrul Poliţiei de Frontieră Galaţi, sectorul Oancea, are domiciliul declarat în Brăila şi lucrează la Frontieră de cel puţin şase ani, iar timp de de un an şi ceva a fost consul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Este pasionat de vânătoare, dacă ar fi să remarcăm prezenţa sa pe forumurile de specialitate, unde susţine că deţine şi o serie de arme, are o maşină destul de scumpă, o Skoda Superb din 2008 (cu un preţ de catalog de minim 25.000 de euro). Nu deţine, în schimb, nicio locuinţă, dar nici nu mai are datorii la bănci, după cum reiese din declaraţiile sale de avere postate pe site-ul IJPF. Potrivit declaraţiei din 2011, are un venit de aproximativ 3.400 de lei pe lună. Foarte interesante sunt, însă, declaraţiile sale de avere din 2010 şi 2009. Astfel, din cea de pe 2010, aflăm că a avut un venit 32.000 de lei de la IJPF, dar şi 4.700 de dolari de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde, aşa cum ne-a confirmat şi telefonic, a lucrat în calitate de consul. Cu un an înainte, potrivit declaraţiei de avere de pe 2009, acelaşi Leonard Vâlcescu a încasat nu mai puţin de 31.100 de dolari de la MAE, adică aproape 3.000 de dolari pe lună. De asemenea, se poate spune că Leonard Vâlcescu nici nu a fost ocolit de noroc. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, el câştigat la loto suma de 13.700 de lei. Căutările pe internet mai scot la iveală şi un alt fapt, care poate avea sau nu legătură cu cazul. În anul 2007, la referendumul privind introducerea votului uninominal, desfăşurat concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, Leonard Vâlcescu a făcut parte din biroul uneia dintre cele două secţii de votare deschise de MAE la Chişinău, potrivit datelor publice de pe site-ul Biroului Electoral Central.

Din cauză că Inspectoratul de Poliție al Județului Galați şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră nu au oferit informaţii precise cu privire la modalitatea de intrarea în ţară a celui mai consistent transport de ţigări capturat în acest an, la Galaţi, am refăcut pentru dumneavoastră cu fidelitate traseul urmat, în puterea nopţii, de contrabandişti. Pas cu pas, am mers pe urmele tractorului care a tras o remorcă încărcată cu de 270.000 de pachete de ţigări, pornind de la frontieră până la Slivna, pe lângă Vădeni, apoi prin Cavadineşti şi Găneşti, cale de aproximativ 16 kilometri. De menţionat faptul că joi, echipa „Vieţii Libere” a fost legitimată de două ori.    

Pe frontieră, între Balta Pochina şi Balta Leahului

Stăm în frig,  pe marginea fâşiei de pământ arat, cu lăţime de vreo trei metri, care delimitează zona de frontieră a României cu Republica Moldova. La sud e Balta Pochina, la nord, Balta Leahului. În faţă e Prutul care ne desparte de ţara vecină. Pe malul opus, la vreo sută de metri, o pădure şi un dig care ascunde de privirile noastre satul Zîrneşti. După dig, contrabandiştii n-ar fi putut trece cu maşinile. Semn clar că au fost nevoiţi să care pe distanţă destul de mare cele 270.000 de pachete de ţigări, până pe malul basarabean al Prutului. După ce au reuşit, le-au trecut nevăzuţi peste râu, până pe malul nostru. Două întrebări rămân încă fără răspuns: cum au reuşit contrabandiştii să aducă ţigările peste Prut  şi să le depoziteze pe malul românesc, fără ca poliţiştii de frontieră să îi repereze cu aparatele de termovizioune? Nu în ultimul rând: contrabandiştii care au avut tupeul să se înhame la o operaţiune de asemenea amploare, erau sau nu la primul transport de acest fel peste graniţă?      

Urme de roţi şi cioburi
În stânga locului în care ne-am oprit, pe frontieră, se vede calea de acees bătătorită care taie fâşia arată şi peste care Jenică B. a condus tractorul marca New Holland şi a intrat în zona de frontieră cu Republica Moldova. A întors câţiva metri, ca să le uşureze contrabandiştilor încărcarea remorcii tractorului cu cantitatea-mamut de ţigări. Cel mai probabil în timpul încărcării, un geam al utilajului agricol s-a făcut ţăndări. Cioburile erau încă pe sol, joi dimineaţă. Cu marfa în remorcă, Jenică B. a ambalat tractorul peste fîşia de frontieră, lâsând urme adînci de roţi în pământul arat.
Cinci kilometri prin coclauri, până la Vădeni
Cu puterea celor 200 de cai de sub capotă, tractorul New Holland trebuie să fi făcut zgomot, „mânat” fiind de Jenică B., printre cocalurii acoperiţi cu stuf, pe drumul accidentat care leagă frontiera de DN 26. În beznă, şoferul fie ştia drumul ca-n palmă şi-l putea parcurge şi cu ochii închişi, fie a fost nevoit să aprindă farurile şi să rişte să fie depistat. Remorca se hurduca probabil la fiecare groapă sau hop din drum, aşa că viteza cu care a înaintat utilajul agricol trebuie să fi fost destul de redusă. După câteva sute de metri de drum de coşmar, pe stânga, se vede un releu de telefonie mobilă. Aici, Jenică B. ar fi putut scoate tractorul la asflat, pe DN 26. Prudent, n-a făcut-o. A mai mers cale de aproape cinci kilometri, pe poteca accidentată, paralelă cu drumul naţional, până spre Vădeni.

Drum liber, până la Slivna
Ajunşi cu succes lângă Vădeni, Jenică B. şi bărbatul cu care se afla în cabina tractorului (şi a cărui identitate nu a fost încă dezvăluită de poliţişti), au avut cale liberă, în noapte. Au înaintat pe DJ242D  până la Cavadineşti, cale de circa trei kilometri, apoi au virat dreapta, spre Găneşti. Până în această localitate, au parcurs alţi  trei kilometri, pe DN 26. A urmat ultima porţiune de drum, de aproximativ cinci kilometri, pe DJ242A. Intraţi în Slivna, contrabandiştii au căzut în capcana întinsă de poliţiştii din Bereşti.

Ziariştii „Vieţii Libere”, controlaţi de Poliţia de Frontieră
De la Frontieră până la Slivna, ne-am întâlnit cu şapte echipaje ale Poliţiei de Frontieră. Fiecare maşină cu remorcă era trasă pe dreapta pentru control. Maşina noastră, inscripţionată cu emblema „Vieţii Libere”, a scăpat cu doar două controale şi două „reprize” de legitimare a echipei de ziarişti. Reci, oamenii legii au ne-au verificat identitatea şi au vrut să vadă dacă nu cumva transportăm ceva marfă adusă ilegal de peste Prut. Din păcate, cei care într-adevăr au făcut contrabandă, şi încă pe picior mare, în urmă cu o săptămână, n-au atras atenţia niciunei patrule.
Aşa cum „Viaţa Liberă” v-a informat zilnic în ultima săptămână, ni s-ar fi părut normal ca tractorul şi remorca doldora de  ţigări, alături de celelalte două autoutilitare încărcate cu 150.000 de pachete de (al căror punct de intrare în ţară cu a fost comunicat oficial până la acest moment) să fi fost oprite la Frontieră şi nu la 16 kilometri de graniţă, în nordul judeţului, de poliţiştii din Bereşti.

* Dacă am calcula valoarea celor mai importante “găuri” din ultimele săptămâni înregistrate la Galaţi ar rezulta o sumă cu care s-ar putea construi lejer un bloc cu 20 de apartamente * Prejudiciul creat bugetului numai din ţigări este de aproape trei milioane şi jumătate de lei * Dacă mai punem la socoteală şi prejudiciul, încă neoficial, pentru aurul confiscat de la Milano Gold avem imaginea unui adevărat oraş al tunurilor de zile mari *

Contrabandiştii de ţigări care tranzitează Galaţiul sau care îşi desfac marfa pe piaţă locală au adus statului un prejudiciu cu o valoare estimată de peste 3,4 milioane de lei. Cronologic, primii identificaţi au fost ucrainenii care „căptuşiseră” o barjă cu 176.000 de pachete de ţigări şi care au fost prinşi în punctul de trecere al Frontierei Galaţi-Portuar. În acest caz, prejudiciul s-ar ridica la circa un milion de lei. Apoi, a fost transportul-mamut de 420.000 de pachete de ţigări, oprit de poliţiştii din Bereşti. Prejudiciul, calculat de Agenţia Naţională de Administrare fiscală, este de 2,4 milioane de lei. Gaura căscată în bugetul statului se adânceşte şi mai mult dacă luăm în calcul şi eventualul prejudiciu, încă necalculat oficial, adus prin punerea în vânzare fără plata de taxe şi impozite a celor 18 kilograme de aur confiscate de poliţiştii din bijuteriile Milano Gold. Valoarea aurului, estimată de oamenii legii, este de 2.699.000 lei.
În total, un prejudiciu necalculat încă oficial, ar bate binişor spre un milion de euro, bani foarte mulţi pentru un Galaţi atât de ocolit de investiţii consistente.

Ce s-ar fi putut face în Galaţi cu banii?
Cu aceşti bani, s-ar fi putut acoperi de opt ori subvenţia pentru căldură pe care au primit-o gălăţenii până în acest moment. Cel mai probabil, s-ar fi putut construi măcar o scară de bloc cu 20 de apartamente pentru gălăţenii tineri care aşteaptă ani în şir o locuinţă de la Primărie. La nivelul de consum al trimestrului I din 2011, un spital precum cel de Psihiatrie ar fi avut bani ca să îşi îngrijească bolnavii timp de trei luni. Fără să devenim dramatici, calculăm că unui adăpost social i-ar fi ajuns banii pentru a asigura masa săracilor pentru mai mulţi ani.

Anchetă la Oancea
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră (IJPF) Galaţi, Oana Galu, instituţia „a dispus verificarea în regim de urgenţă a modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către lucrătorii din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontiera Oancea şi sprijinirea anchetatorilor pentru rezolvarea cât mai urgentă a acestui caz. Totodata, incă de ieri (luni – n.r.), la IJPF Galati s-a deplasat o echipa de ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pentru a sprijini verificările. În situaţia în care se va stabili implicarea unor poliţisti de frontieră în fapte neconforme cu statutul de poliţist, vor fi dispuse măsuri drastice care vor merge până la eliberarea din funcţia publică”.

„Dacă avem poliţişti implcaţi, tăiem în carne vie!”
Şeful Poliţiei de Frontieră Galaţi, Ion Lungu, ne-a spus că este încă în concediul pe care şi l-a luat pe data de 20 octombrie şi că va reveni la serviciu luni. „S-au făcut greşeli în dispozitiv, iar ancheta este în curs. Dacă vom afla că sunt oameni de-ai noştri implicaţi, vom tăia în carne vie. Nu vrem să ţinem pe nimeni în braţe, iar luni, când mă voi întoarce la serviciu, îi voi chema pe şefii de la Oancea ca să-i întreb dacă vor să mai lucreze, în continuare, pe posturile pe care le ocupă acum. Este de neacceptat să poţi trece cu tirul de ţigări peste frontieră fără ca cei care erau la datorie, în zonă, să nu sesizeze nimic. Aş fi vrut, totuşi, o mai bună colaborare între noi şi poliţiştii care au făcut captura. E meritul lor, e adevărat. Dar dacă am fi colaborat mai bine la momentul capturii, ar fi fost mult mai uşor să vedem dacă sunt şi oameni de-ai noştri implicaţi şi să-i identificăm”, ne-a declarat Ion Lungu.

Demiteri şi numiri în cele două poliţii
Întâmplător sau nu, interceptarea transportului ilegal de ţigări din nordul judeţului se suprapune temporal peste două evenimente din Inspectoratul Judeţean de Poliţie al Judeţului Galaţi (IPJ) şi din Poliţia de Frontieră Galaţi, despre care ori nu există confirmări oficiale, ori nu s-a discutat public prea mult. Este vorba despre o presupusă demitere a adjunctului şefului IPJ, comisarul Doru Geru, şi despre pensionarea fostului comisar-şef Didel Bădărău, înlocuit săptămâna trecută cu comisarul-şef Ion Lungu.
În cazul comisarului Doru Geru, sursele “Vieţii libere” confirmă faptul că duminică, la momentul deplasării la Bereşti, acesta avea deja demiterea semnată de câteva zile. Interceptarea transportului de ţigări şi prezenţa sa operativă la faţa locului par să îi fi picat mănuşă lui Doru Geru, care se află acum într-o poziţie avantajoasă. Puţini ar mai avea curajul, în acest moment, să îl demită în condiţiile în care s-a implicat personal în rezolvarea cazului transportului ilegal de ţigări de la Bereşti. Asta mai ales dacă va dovedi că poate duce până la capăt această anchetă dificilă, pe care şi-a asumat-o. Evident, acest lucru înseamnă anihilarea întregii reţele, până la vârf, nu doar simpla arestare a plevuştii.
În plus, Afacerea “Ţigareta de Galaţi” produce agitaţie mare în curtea Poliţiei de Frontieră. Noul şef, Ion Lungu, trebuie să analizeze activitatea cel puţin defectuoasă a subordonaţilor săi de la Oancea la numai câteva zile după de a preluat frâiele instituţiei. Pe de o parte, acest lucru nu pică deloc bine pentru simplul motiv că e dificil să îţi începi mandatul într-un moment în care oamenii au dat dovadă, în cel mai bun caz, de incompetenţă. Pe de altă parte, comisarul Ion Lungu are acum posibilitatea de a se poziţiona favorabil pentru întreg mandatul. Dar numai dacă taie în carne vie şi vine cu decizii drastice în cazul celor găsiţi vinovaţi.

Citește și:

• Anchetă la Poliţia de Frontieră după scandalul "Ţigareta de Galaţi"
• UPDATE - “Ţigareta de Galaţi”, tunul anului
• Se îngroaşă gluma: 420.000 de pachete de ţigări în afacerea "Ţigareta de Galaţi"!
• Afacerea "Ţigareta de Galaţi"

Afacerea “Ţigareta de Galaţi” a ajuns la dimensiuni nebănuite iniţial. După noile descoperiri ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Galaţi, este vorba despre o captură de ţigări care creează un prejudiciu de aproape 600.000 de euro. Pe lângă cele 270.000 de pachete de ţigări de contrabandă despre care “Viaţa liberă” v-a informat, ieri, în exclusivitate, au mai fost descoperite alte 150.000 de pachete, în două autoutilitare dosite prin coclaurile de la Adam şi Rădeşti. Ceea ce face ca întregul transport ilegal să fie cea mai mare captură de ţigări din ultimul an în judeţul Galaţi. Cum a fost posibil ca o asemenea cantitate de ţigări de contrabandă să treacă graniţa şi, mai ales, cum se face că a fost nevoie de intervenţia Poliţiei Bereşti pentru interceptare, iată două întrebări la care încă nu am primit răspunsuri, dar pe marginea cărora se pot face nenumărate supoziţii.

Încă două maşini pline cu ţigări
Pe lângă remorca plină de ţigări despre care aţi aflat încă de ieri din "Viaţa liberă", poliţiştii au mai descoperit alte două maşini doldora de ţigări timbrate în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al IPJ Galaţi, duminică, în jurul orei 16.00, poliţiştii au găsit, în pădurea de la Adam, o autoutilitară abandonată în care se aflau 95.000 de pachete de ţigări. O a doua autoutilitară abandonată încărcată cu 60.092 de pachete a fost descoperită la Rădeşti. “În urma verificărilor efectuate, poliţiştii l-au identificat şi reţinut, pe raza localităţii Corod, pe S. Daniel, de 30 de ani, proprietarul celei de-a doua autoutilitare (cea descoperită la Rădeşti, n.r.). Acesta urmează să fie prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă. Poliţiştii continuă cercetările în vederea reţinerii şi celui de-al doilea conducător auto (al utilitarei găsite la Adam, n.r), care a fost identificat, dar care se sustrage cercetărilor”, se precizează în comunicat. În acest moment, se află în custodia Poliţiei doi dintre cei trei conducători auto ai vehiculelor care au transportat ţigări de contrabandă în nordul judeţului. Este vorba despre Jenică B., care conducea tractorul oprit la Slivna, şi de Daniel S., şoferul autoutilitarei abandonate la Rădeşti. Primul este deja arestat preventiv pentru 29 de zile, iar al doilea urma să fie prezentat instanţei de judecată.

Pe unde a intrat marfa?
În acest moment, despre acest subiect informaţiile sunt puţine. Poliţia susţine că ţigările descoperite în remorca trasă de tractorul condus de Jenică B. au intrat în România pe frontiera verde, nu prin punctul de trecere a frontierei. “În urma primelor verificări şi cercetări efectuate, poliţiştii au stabilit că, în noaptea de 6 spre 7 noiembrie, bărbatul, împreună cu o altă persoană, a introdus ţigaretele din Republica Moldova în România, peste râul Prut, în zona localităţii Cavadineşti, urmând ca acestea să fie transportate în localitatea Corod”, se precizează în acelaşi comunicat al IPJ. Despre ţigările descoperite ulterior, în cele două autoutilitare, poliţiştii nu au avansat încă nicio teorie cu privire la modalitatea de trecere a graniţei. De asemenea, nu se menţionează nici dacă întreaga cantitate de ţigări a fost introdusă în ţară într-un singur transport sau în mai multe etape. Chiar şi aşa, o serie de semne de întrebare planează asupra întregii operaţiuni. Cum e posibil ca 270.000 de pachete de ţigări să fie trecute peste Prut într-o singură noapte fără ca poliţiştii de frontieră, dotaţi cu sisteme de termoviziune şi altă aparatură specifică, să observe? De câţi oameni ar fi fost nevoie pentru ca întreaga cantitate să poate fi trecută în doar câteva ore, fără ca organele abilitate să sesizeze în zonă o activitate intensă? De altfel, gălăţenii care obişnuiesc să pescuiască în zonă sunt controlaţi la sânge, uneori de mai multe ori pe zi şi nu există partidă de pescuit în care să nu fie nevoie să sw prezinte actele la control. Dacă am socoti că şi restul de 150.000 de pachete despre care încă nu se ştie cum au intrat în ţară ar fi putut fi trecute tot cu barca, eventual, în aceeaşi noapte, am avea o activitate infracţională extrem de densă, care presupune un număr mare de contrabandişti. Dacă, în schimb, cele 150.000 de pachete ar fi fost trecute în altă noapte, ar rezulta că poliţiştii de frontieră care au în grijă acest sector de graniţă nu şi-au făcut datoria timp de mai multe nopţi. O anchetă la nivelul Poliţiei de Frontieră Galaţi în acest caz se impune.

Harta intercativă care arată posibilul traseu al mărfii de contrabandă şi cum au fost dispuse punctele cheie ale afacerii "Ţigareta de Galați", potrivit datelor obţinute până acum de Viaţa liberă.
CLICK PENTRU IMAGINE DETALIATĂ ŞI INFORMAŢII SUPLIMENTARE!

Cine e în spatele operaţiunii?
Amploarea evenimentului de duminică indică, fără dubii, faptul că în spatele întregii operaţiuni se află o reţea bine organizată, condusă de oameni potenţi financiar. Aici nu este vorba despre doi basarabeni care trec frontiera cu câteva cartuşe de ţigări, ci despre persoane care îşi permit să “investească” câteva sute de mii de euro, în speranţa că îşi vor recupara banii înzecit. Să blochezi o asemenea sumă într-o astfel de operaţiune nu este la îndemâna oricui. De asemenea, se pune o altă problemă, pe care tot oamenii legii au datoria să o desluşească. Transportul de ţigări de contrabandă din nordul judeţului este singurul la acest nivel sau este singurul descoperit? În cazul în care ar mai fi existat şi alte asemenea transporturi, prejudiciul ar fi mult mai mare de câteva sute de mii de euro, iar suspiciunile care planează aspura unora dintre oamenii legii ar trebui clarificate. Cu atât mai mult cu cât şeful Poliţiei de Frontieră, Ion Lungu, a fost numit de numai câteva zile, iar aceasta este oportunitatea sa de a face, practic, o declaraţie publică de transparenţă.

Ţinem aproape de subiect
"Viaţa liberă" a fost prima publicaţie care a oferit informaţii despre Afacerea "Ţigareta de Galaţi". În zilele următoare, vă vom ţine la curent cu tot ceea ce se întâmplă nou în acest caz, dar vom şi întoarce subiectul pe toate feţele. În ziarul de mâine veţi putea citi despre posibilele legături dintre interceptarea transportului şi faptul că unul dintre şefii IPJ Galaţi avea, în momentul desfăşurării acţiunii, demiterea din funcţie semnată. De asemenea, vom discuta şi despre posibilele conexiuni între acest subiect şi schimbările recente de la conducerea Poliţiei de Frontieră Galaţi.