* S-a cam. Adică s-a. Gata. Finiş, cocoţaţi-vă echipele pe stâlpi, nu mai vreau chipuri atârnate, rânjite, lăsaţi milogeala şi pentru turul al II-lea... Cine îşi va mai permite. Din nefericire, legea va fi respectată doar pe ici, pe colo, adică n-o să dispară atât de repede toate cucuvelele de pe garduri, chiar dacă eu, decât să mai zăresc candidaţi, mi-aş dori să fiu agresat doar de celebrele afişe cu hemoroizi şi fisuri anale.
* Aseară a fost - cel puţin aşa am auzit - sărbătoarea de Halloween, o idioţenie fără frontiere. Dacă în cazul zilei îndrăgostiţilor m-aş abţine de la cârcoteală, doar n-o fi rău să te iubeşti şi după metoda calendarului (e vintage, dar încă eficientă), stau şi mă crucesc văzând cum domniţe în toată splendoarea postează pe Facebook poze cu ţânci mascaţi în scheleţi, mutanţi, în cucoane prevăzute regulamentar cu coasă şi alte lighioane. Ţineţi copilaşii departe de năstruşnicia asta! Deşi, e cam târziu să mai ofer acest sfat...
* Un amic din lista pe care o deţin din interes pe o anumită reţea de socializare mi-a dat de gândit cu următoarea frază: „Cei care nu serbează Halloween-ul, pentru că e sărbătoare străină, îşi imaginează probabil că Paştele s-a inventat la Slobozia.” E un sofism în capcana căruia ar putea să cadă oricine, până la urmă nu există vreo serbare personală (aniversarea nu nimereşte contextul) sau o festivitate patentată de bunicul unchiului frate cu cuscrul vitreg. Ca să nu fiu zguduit cu propriile arme, zic că sărbătoarea morţilor cu cap de dovleac reprezintă doar poporul care se holbează la ştirile de la ora 5. Din câte ştiu, aripa tânără a naţiei nu prea are vreme să urmărească tâlhării, crime, violuri, iar dacă o face, tot adulţii sunt de vină... OK, voi fi luat la rost c-aş vorbi în necunoştinţă de cauză, că, de fapt, la origini e vorba despre sărbătoarea tuturor sfinţilor. Eh, pe mine că cam sperie duhurile astea, prefer să le serbez pe alea care-mi mângâie creştetul, nu mă pot tolăni în albia confortului la auzul unui râs de drac. Ah, eram să uit: nu voi batjocori niciodată băbuţele care îngenunchează în biserică şi nici pelerinajele la moaşte, aşa cum mulţi derbedei îşi permit pe greabănul cruntei dihanii intitulate Facebook.
CITEŞTE ŞI: Covrigul lui Rebengiuc
