- Renumărarea cetăţenilor cu drept de vot rămâne cea mai importantă sarcină a autorităţilor publice locale * Cine ţine contul morţilor care votează? * Cum aflăm câţi de-ai noştri locuiesc în străinătate? * Diferenţe inexplicabile de cifre
După episodul „mini-recensământului” de săptămâna trecută, demisiile, dar şi numirile la MAI, a apărut decizia Guvernului de înfiinţare, la ordinul primarilor, respectiv al prefecţilor, a comisiilor locale şi judeţene de actualizare a listelor permanente. Potrivit Mediafax, acestea vor fi coordonate de o comisie naţională stabilită printr-un ordin al MAI. De altfel, primul ministru Victor Ponta a precizat clar că actualizarea se va face instituţional, motivând posibilitatea de boicot a unei astfel de acţiuni din partea primarilor PDL. Aşadar, autorităţile locale au drept temă „curăţarea” listelor electorale până la sfârşitul lunii august.
Concedii contramandate, mobilizare totală!
Deşi încă nu primise, la nivel local, nici o adresă oficială cu procedura de lucru, prefectul judeţului Galaţi, Cătălin Emanoil Bocăneanu, spunea ieri că „toţi angajaţii şi din Prefectură şi de la Serviciul de Evidenţa Populaţiei au fost mobilizaţi. Verbal, li s-a transmis să renunţe la concedii. Au plecat doar cei care au făcut dovada că şi-au cumpărat bilete, restul nu. Vrem să fim pregătiţi”. Cu alte cuvinte, mobilizare la Oficiul de Stare Civilă, la Serviciul de Evidenţă Informatizată (aflate în subordinea Primăriei), la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Galaţi (aflat în subordinea CJ) şi la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date (aflat în subordinea MAI). Totuşi, până ieri nu se primiseră datele concrete în baza cărora ar trebui reevaluate listele, precum, de pildă, perioada „din urmă” care trebuie verificate: datele de acum zece ani sau numai cele modificate în decurs de un an?
Nimeni nu reclamă „morţii care votează”!
Reprezentantul Guvernului în teritoriu, care a şi condus, timp de aproape patru ani, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Galaţi, spune că „va fi destul de delicat de verificat listele, întrucât te poţi raporta doar la datele existente, înregistrate”. De pildă, decesele. La Serviciul de Evidenţă Informatizată a Primăriei municipiului Galaţi se prelucrează doar decesele înregistrate pe teritoriul municipiului Galaţi. Dacă omul moare altundeva, certificatele de deces se eliberează de către serviciul respectivei localităţi şi, deci, este nevoie de o comunicare interjudeţeană de date. Decesele gălăţenilor înregistrate în alte state sunt şi mai problematice. Teoretic, în şase luni de la decesul respectivei persoane, rudele sau aparţinătorii trebuie să solicite Serviciului de Stare Civilă al Primăriei Galaţi transcrierea actului. Puţini sunt însă gălăţenii care fac asta; anul trecut numai 32 de astfel de cazuri s-au înregistrat la Primăria Galaţi, iar de la începutul acestui an şi până acum numai 28 de cazuri!
Despre „morţii care votează” se ştie; este imposibil să nu apară, la fiecare scrutin electoral, măcar câteva asemenea cazuri. „Şi aici este o problemă; dacă dumneavoastră aţi descoperit numele unei rude decedate, pe listă, dar dacă nu faceţi o notificare în acest sens, instituţiile nu au cum să corijeze situaţia”, mai spune Cătălin Bocăneanu. „Mereu, la întocmirea listelor s-a mers pe ideea că cei de la Serviciul de Stare civilă şi cei de la Evidenţa Populaţiei şi-au făcut treaba sută la sută”, mai precizează prefectul. Cât priveşte procedura, Oficiul Stării Civile are obligaţia să notifice, în termen de zece zile, Serviciul de Evidenţa Informatizată a Persoanei cu privire la toate certificatele de deces şi naşteri înregistrate.
Ce ne facem cu „stranierii” cu domiciliul stabil în Galaţi?
„Cât priveşte situaţia gălăţenilor care trăiesc în străinătate, este o problemă de legalitate; mulţi din ei au acte perfect valabile, cu domiciliul în Galaţi, dar ei trăiesc în străinătate. Practic, cei care dobândesc domiciliu stabil în străinătate ar trebui să notifice consulatul, iar acesta la rândul său să notifice localitatea respectivă. Dar, revin, sunt cei care trăiesc acolo fără domiciliu stabil”, mai spune prefectul judeţului Galaţi. Autorităţile nu ştiu efectiv câţi „stranieri” avem peste graniţă. Asta, deşi la recensământul naţional din 2011 a existat un formular special destinat persoanelor plecate în străinătate, în care rudele puteau spune de câţi ani este plecată persoana, în ce ţară, dacă lucrează, în ce domeniu şi dacă trimite sau nu bani acasă! Din păcate, chestionarul respectiv nu cuprindea şi întrebări relevante privind existenţa domiciliului stabil în străinătate!
Pot fi diferenţele aşa de mari?
Potrivit datelor oficiale, comunicate prin intermediul Prefecturii Galaţi, înainte de alegerile locale din 10 iunie, în municipiul Galaţi erau aşteptate la urne 264.170 de persoane. Potrivit aceleaşi surse, înainte de referendumul din 29 iulie, numărul cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale permanente din municipiul Galaţi era de 263.730 de persoane, cifră prezentă şi pe site-ul oficial al BEC referendum. Rezultă o diferenţă în minus, de 440 de persoane, la nivelul municipiului Galaţi, în decurs de doar o lună. Unde sunt aceşti oameni? Grosso modo, este vorba despre o cifră care rezultă din scăderea numărului persoanelor decedate (dar şi a celor care îşi pierd dreptul de vot) din numărul persoanelor noi cu drept de vot (cei care au împlinit 18 ani). Conform datelor primăriei, lunar, se înregistrează în medie 250 de decese. În luna iunie 2012 s-au eliberat 259 de certificate de deces, iar în luna iulie, 253 de certificate de deces.
