* "Până când nu se schimbă legea, regiunile nu vor fi un întreg, ci doar suma unor părţi care nu interacţionează", susţine profesorul Romeo Ionescu, specialist în Ştiinţe Regionale
O discuţie pe tema graniţelor şi a capitalelor regiunilor nu are rost până când legislaţia în domeniu nu va fi modificată. Astfel, este prematur să se vorbească despre componenţa viitoarelor regiuni până când nu se stabileşte un cadru legislativ care să facă în aşa fel încât regiunile chiar să funcţioneze. Aceasta este opinia specialiştilor gălăţeni contactaţi de "Viaţa liberă" pentru a-şi expune punctul de vedere cu privire la posibila reorganizare administrativă a ţării, o temă îndelung dezbătută în ultimele două zile.
Criteriile ar trebui să fie cele economice
Profesorul Romeo Ionescu, doctor în Economie, prorector al Universităţii "Danubius" şi, în acelaşi timp, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Ştiinţe Regionale (ARSR) susţine că problema cea mai mare în acest moment este lipsa unui cadru legislativ adecvat care să asigure o bună funcţionare a aşa-ziselor "guverne regionale". "La noi deja există acele opt regiuni, dar ele au fost desenate la momentul respectiv, pe baza a două criterii nu tocmai fericite: proximitatea geografică şi mărimea populaţiei. Practic, s-au luat judeţe învecinate şi, când s-a ajuns la numărul de locuitori necesar încadrării în standardul NUTS 2 (Nomenclatorul Unităţilor Teritorial Statistice, n.r.) al Uniunii Europene, s-a închis regiunea. În majoritatea ţărilor din UE altele sunt criteriile care primează, cel istoric şi, mai cu seamă, cel economic", spune profesorul Romeo Ionescu. De altfel, acesta pare a fi unul dintre motivele importante pentru care lucrurile nu funcţionează şi nici nu vor funcţiona până când legislaţia nu va fi modificată. "La nivel regional nu există niciun fel de conducere care să aibă, din punct de vedere legal, atribuţii. Deciziile se iau doar prin simpla punere în acord a membrilor regiunii. Dacă preşedinţii de Consiliu Judeţean nu ajung la un consens, nu se întâmplă nimic. Dacă, de exemplu, ar exista, consfinţit prin lege, acel guvern regional despre care se vorbeşte lucrurile ar fi mult mai simple. Deciziile pe care le-ar lua acest for ar trebui puse în practică", mai spune prim-vicepreşedintele ARSR.
Judeţe de acelaşi nivel
Luând drept exemplu regiunea din care face parte Galaţiul, cea de Sud-Est, profesorul Ionescu a vorbit şi despre diferenţe economice esenţiale care provoacă inechităţi. "În regiunea din care facem noi parte, avem două judeţe medii dezvoltate din punct de vedere economic - Galaţi şi Brăila, trei slabe - Buzău, Vrancea şi Tulcea, plus unul puternic dezvoltat - Constanţa. Deja există discrepanţe şi, implicit, vor apărea inechităţi. O regiune puternică este una în care economia judeţelor este la acelaşi nivel, pentru ca toată regiunea să progreseze unitar", explică Romeo Ionescu. Întrebat dacă nu e bună şi varianta în care un judeţ puternic să încerce să le ridice şi pe cele mai slabe, profesorul de la "Danubius" a vorbit despre puterile pe care ar trebui să le aibă un for executiv. "Da, se poate, dar, în această situaţie, ne întoarcem la lipsa de autoritate. Un guvern regional trebuie să aibă în vedere dezvoltarea întregii regiunii, nu doar a zonelor celor mai bine dezvoltate. De exemplu, dacă ar veni în regiunea noastră un investitor şi ar vrea să meargă la Constanţa pentru că acolo are infrastructura necesară, i se poate sugera să aleagă o altă zonă, putând fi tenat cu taxe de trei ori mai mici. Ceva de genul «da, puteţi merge la Constanţa, dar uitaţi-vă că la Tulcea taxele sunt de trei pri mai mici şi vă mai oferim şi alte facilităţi». Doar aşa se poate dezvolta o regiune în mod unitar", precizează profesorul Romeo Ionescu.
"Ar fi un lucru inedit în istoria noastră"
Din punct de vedere istoric, regionalizarea ar fi un lucru benefic, este de părere decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie de la Universitatea "Dunărea de Jos", profesorul Ivan Ivlampie. "Istoric vorbind, pentru noi ar fi un lucru inedit. O astfel de organizare nu a mai existat până acum şi cred că dacă acest lucru funcţionează în Uniune Europeană ar putea funcţiona şi la noi. S-a mai pus problema unor astfel de regiuni la noi în perioada interbelică, iar faptul că nu s-a reuşit e, poate, un posibil eşec al României Mari. Dacă s-ar fi reuşit atunci regionalizarea poate că nu s-ar mai fi întâmplat ce s-a întâmplat cu Basarabia. Poate că Basarabia nu ar mai fi avut acea amintire a «jandarmului român» care tăia şi spânzura", susţine profesorul Ivan Ivlampie.
"Viaţa liberă" va continua dezbaterea pe tema regionalizării şi în numerele următoare, când veţi putea afla poziţia reputatului profesor Liviu Coman Kund, specialist în administraţie publică.
