Gradul de pregătire trebuie să fie pe măsura uniformei şi misiunilor încredinţate
Dacă vorbim de o delimitare a atribuţiilor Poliţiei Locale, unul dintre elementele hotărâtoare ar trebui, în opinia vorbitorilor, să fie gradul de pregătire profesională. Aici opiniile au fost destul de tranşante: „Poliţistul nu trebuie respectat numai prin uniforma lui, ci şi prin gradul lui de pregătire” (Marian Filimon, Patonatul IMM-urilor) „În cazul unei modificări a legii, ar fi oportun să se prevadă un minim de cerinţe la selectarea personalului” (Mărioara Gătej, Garda de Mediu) „Agenţii economici pe bună dreptate se revoltă, pentru că se întâmplă să vină oameni care să-i întrebe, să-i verifice şi care nu stăpânesc problema. Şi atunci se creează o situaţie foarte delicată.” (Ionel Petrea, ITM) „Fără studii de specialitate temeinice nu cred că ar avea cineva ce să caute în domeniul controlului economic” ( Cătălin Găinaru, Garda Financiară).
Din păcate, în ciuda unor aşteptări destul de exigente la adresa poliţiştilor locali, realitatea se loveşte deopotrivă de lipsa fondurilor pentru specializare, dar şi de limitarea posturilor în cadrul instituţiei. „Condiţiile profesionale sunt cele impuse de legea 188/1994 privind Statul funcţionarului public care cere pentru funcţiile de execuţie studii superioare, în rest merg şi studii medii. De asemenea, legea Poliţiei locale prevede că, după ce au fost selectaţi, au fost instruiţi cam o lună de zile în domeniul în care urmau să activeze”, a arătat Ştefan Mărculescu, reprezentantul Poliţiei Locale.
Poliţişti după buget
Un aspect deloc de neglijat este acela că, potrivit legii, poliţiştii locali, cu excepţia celor care au formare de specialitate, trebuie să urmeze cel puţin un curs de specializare de trei luni în cadrul unităţilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiilor şi Interne. Şi, din păcate, la doi ani de la înfiinţarea Poliţiei Locale la Galaţi, nici un poliţist local nu a fost trimis la un astfel de curs de specializare. „De ce? Pentru că avem o adresă din partea MAI din care rezultă că, pentru fiecare poliţist, costurile pe 90 de zile reprezentând cursuri, cazare, hrana ajung în jurul a 8.500 de lei. Şi, prin bugetul pe care îl avem, nu avem posibilitatea să acoperim astfel de cheltuieli”, a arătat reprezentantul Poliţiei Locale. Date fiind aceste elemente, opinia participanţilor la dezbatere a fost că legislaţia fie ar trebuie să prevadă obligaţia expres a administraţiei publice să asigure formarea profesională a poliţiştilor locali, fie normele de angajare să conţină filtre care să asigure o bază de selecţie la standarde profesionale mai înalte. „În domenii precum comerţ, mediu, disciplina în construcţii trebuie să aveţi specialişti. Nu zic mâine, dar măcar în perspectivă. Poliţiştii locali trebuie specializaţi, pentru că, dacă nu sunt specialişti în domeniu, calitatea controlului este slabă şi atunci te decredibilizezi, iar autoritatea instituţiei este ştirbită. Trebuie să fii specializat şi să ştii ce să ceri în limitele în care îţi impuse”, a arătat Ionel Petrea (ITM). Opinia generală a fost că, în mod normal, atât ca necesităţi ale comunităţii, cât şi ca nivel de pregătire, Poliţia Locală ar trebuie să aibă un efectiv mărit pe ordine şi siguranţă publică şi mai puţin în celelalte domenii stabilite prin lege. „Sunt de acord ca unele din sarcinile prevăzute în Legea 155 să dispară şi să ne orientăm spre chestiunile acestea mai pământene, de care ne lovim toţi şi ca poliţişti, şi ca simpli locuitori ai acestui oraş; spre astea mărunţele care, practic, dor mai mult la nivelul cetăţeanului”, a conchis Ştefan Mărculescu.
