EXCLUSIVITATE / Marius Stan dă raportul la un an de mandat. Iată ce le promite gălăţenilor

EXCLUSIVITATE / Marius Stan dă raportul la un an de mandat. Iată ce le promite gălăţenilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Dragi gălăţeni,

A trecut un an de când aţi ales un nou Primar şi o nouă o majoritate în Consiliul Local. Este momentul să vedem împreuna ce s-a făcut şi – mai important – planul clar pe care îl avem pentru Galaţi în următorii ani.

Mulţumesc redacţiei “Viaţa Liberă” pentru spaţiul pus la dispoziţie. Acesta este raportul primului an de mandat, an în care, pentru a vă răspunde aşteptărilor, am realizat primul lucru necesar oraşului nostru – o organizare a Primăriei care să poată construi mult mai mult, mult mai multe şi mult mai bine decât în anii precendenţi.

Guvernanţa locală

Ineficienţa şi birocraţia Primăriei din ultimii ani au fost scoase la suprafaţă printr-un audit care a oferit şi soluţii de reorganizare temeinică. Deşi schimbarea a fost lentă, avem acum o nouă organigramă. O schemă cu mai puţini şefi, mai eficientă, mai corectă cu funcţionarii buni şi – prin Ghişeul Unic – mai prietenoasă cu cetăţenii. Primăria are acum - în sfârşit - un compartiment de strategie care pune la punct viziunea privind viitorul Galaţiului. Noua organigramă este în primul rând un instrument de lucru pentru gestionarea bugetului anului 2013, adoptat la sfârşitul lunii martie. Înseamnă eficientizarea traseului deciziilor, din momentul iniţierii şi până la îndeplinirea oricărui obiectiv de interes public.

Buget de dezvoltare

Un adevăr: am lucrat, până în martie 2013 pe bugetul vechi. Noul buget s-a reorientat, după mulţi ani, pe dezvoltare şi nu pe cheltuieli curente. În 2012 banii s-au terminat... înainte de alegeri. Alte noutăţi: abordarea multi-anuală a proiectelor precum şi punerea pe prim plan a calităţii lucrărilor în defavoarea cantităţii. Am introdus şi facilităţi fiscale care şi-au arătat efectul: colectarea este mai bună.

Sprijinirea economiei locale

Galaţiul, Brăila şi Tulcea au ACUM şansa şi acceptul de principiu al Guvernului de a se asocia pentru dezvoltarea regională. Industriile grele sunt acum în suferinţa. Trebuie să ne valorificăm poziţia geografică pentru a redeveni un nod de transport şi de servicii, dar şi potenţialul agricol. Traversarea Dunării (pod sau tunel), dezvoltarea de industrii între Galaţi şi Brăila pot fi motorul relansarii economice.

Dintr-o sumă de motive care nu au ţinut de Galaţi, bugetul anului acesta a devenit operaţional în luna aprilie. Până atunci am lucrat pe sumele alocate printr-un buget gândit la sfârşitul lui 2011, cu posibilităţile ştiute şi dorite atunci.

Neavând posibilitatea ca, până în luna aprilie, să începem finanţarea necesară proiectelor, am folosit acest timp pentru a regla funcţionarea Primăriei astfel încât să poata gestiona bugetul anului 2013, aşa cum l-am gândit.

Ca exemplu, am constituit Direcţia Generală Economică, care gestionează politicile fiscale. Subiectul ne preocupă foarte mult întrucât fiscalitatea poate ajuta mediul de afaceri, dacă e ordonată şi gestionată corect. Am oferit facilităţi fiscale şi persoanelor juridice care au achitat integral taxele şi impozitele locale. E vorba de bonificaţii de 10 la sută pentru autovehicule şi de 3 la sută pentru clădiri.

Am început un dialog cu societăţile comerciale mari, cu mulţi angajaţi şi care au arierate, pentru a le da posibilitatea de a plăti aceste obligaţii în rate, conform legii, astfel încât să îşi poată continua şi dezvolta activitatea. Avem nevoie de angajatori competitivi care să lucreze în Galaţi şi pentru Galaţi şi pentru asta căutam ca, inclusiv prin vânzarea de terenuri societăţilor comerciale care au solicitat acest lucru, să ajutăm la dezvoltarea acestora.

Şi poate nu e vorba doar de facilităţi fiscale. În relaţia cu mediul de afaceri contează şi dacă Primăria repară drumul până la unitatea de producţie, aşa cum am făcut săptămâna trecută cu strada Alexandru Moruzzi, spre Şantierul Naval sau cum vom lucra la reabilitarea Viaductului spre platforma siderurgică, un alt proiect la care am lucrat în ultimele luni.

Partea socială a politicilor fiscale se va contura mai mult după ce Consiliul Local va aproba un proiect de hotărâre care este în lucru şi care va oferi facilităţi fiscale în funcţie şi de numărul de angajaţi.

Concesionarea terenurilor iarăşi poate ajuta, dar, înainte de asta, Direcţia de Patrimoniu şi Cadastrul lucrează pentru întocmirea cadastrului şi a intabulării, ca să ştim exact ce terenuri avem disponibile, pentru a valorifica mai bine şi această resursă a Galaţiului. Nu ascundem că acest demers are ca scop şi evitarea, pe viitor, a problemelor generate până acum de suprapuneri. Să nu uităm experienţele ruşinoase din trecut, când apăreau mai mulţi proprietari pe acelaşi teren.

Toate marile proiecte, de la traversarea Dunării până la realizarea centurii ocolitoare, au scopul nu doar de a aduce la Galaţi investitori noi, ci şi de a ajuta operatorii economici care activează acum. Cu siguranţă că la dezvoltarea oraşului vor participa şi firme gălăţene. Ar însemna ca banii să rămână în oraş şi apoi reîntorşi la buget prin taxe şi impozite şi folosiţi din nou pentru dezvoltare.

Tocmai au început lucrările pentru construirea unui mall, primul mall adevărat din Galaţi, pentru autorizarea căruia am avut tot interesul să creăm un standard pentru rapiditatea procedurii. Galaţiul are nevoie de o astfel de investiţie, care înseamnă locuri de muncă şi un obiectiv de interes. În ultimul an, investitori privaţi au construit mai multe hypermarketuri, investiţii de multe milioane de euro şi care au generat locuri de muncă. Am fost mulţumiţi să le putem răspunde solicitărilor de autorizare în cel mai scurt timp posibil.

Dunărea

Am reuşit în timp scurt să repunem Galaţiul pe harta Dunării. Intrarea în Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene ne va aduce proiecte de anvergură, cu finanţări externe. Am reuşit să convingem cercuri de afaceri germane şi austriece că Galaţiul poate fi folosit ca nod de transbordare naval – feroviar (posibil şi rutier) cu spaţiul ex-sovietic. Dacă atragem un nou flux, masiv şi constant, de mărfuri acesta înseamna bani mai mulţi din servicii şi slujbe noi.

Parcuri - Deficienţe îndreptate din mers

Şi la Parcul Rizer am descoperit nereguli: lipsa rigolelor de colectare a apei, un iluminat... excendentar, necoordonare cu Consiliul Judeţean care intenţiona, cu ani în urmă, să construiască acolo sediul Muzeului de Arte Vizuale. Am îndreptat din mers tot ce a fost posibil, iar parcul este acum funcţional. Alte deficienţe am identificat şi la Grădina Publică, unde am fost obligaţi să îndreptăm organizarea lucrărilor, care ar fi însemnat ca după finalizarea lucrărilor peisagistice şi pentru alei să urmeze încă un şantier, distinct, pentru refacerea fântânii arteziene.

Prin bugetul adoptat în luna martie am alocat bani şi vom lucra în acest an la reabilitarea locurilor de joacă şi a Oraşelului Copiilor, din Ţiglina, unde am proiectat nu doar leagăne şi tobogane pentru cei mici, ci şi aparatură de fitness pentru adulţi. La fel facem acum şi în Grădina Publică şi urmează să facem apoi şi în parcul de la Pastilă, de pe Faleza Superioară.

Un alt parc a cărui transformare o pregătim este Parcul Mihai Eminescu, pentru a cărui reabilitare vom începe, chiar în iunie, un concurs de idei de la care aşteptăm cele mai dorite soluţii de către comunitate.

Şi, tot pentru zona centrală, am făcut demersuri pentru preluarea de către Primărie a Grădinii de Vară, demersuri al căror succes îl aşteptăm cât de curând.

Patinoarul va deveni sală polivalentă

Gala de box din februarie a fost nu doar un prilej pentru gălăţeni de a-l încuraja pe Cristian Ciocan pentru câştigarea titlului de campion, ci şi ocazia de a promova Galaţiul în România şi în Europa. Zecile de milioane de telespectatori din ţară şi din străinătate au văzut că şi la Galaţi poate fi organizat un eveniment sportiv de anvergură. Pentru reuşita galei s-a impus transformarea Patinoarului, pentru o noapte, într-o sală polivalentă. Pentru a mai avea astfel de evenimente, am pregătit, prin bugetul adoptat la sfârşitul lunii martie, transformarea Patinoarului într-o sală polivalentă în care să putem avea, pe lângă hochei şi patinaj, şi competiţii de handbal, de volei sau de baschet ori concerte şi întruniri publice, care să dea gălăţenilor ocazia, cât mai rapid, de a se purta ca o comunitate care îşi susţine valorile sportive sau artistice. Schimbăm şi logica finanţării cluburilor sportive: noile reguli vor încuraja performanţa. În privinţa sportului de masă, putem anunţa că am pregătit transformarea Falezei într-o suită de arene sportive pentru gălăţeni.

Locuri de joacă în loc de garaje

Construcţiile ridicate haotic, ilegal vor continua să dispară, aşa cum s-a început în Ţiglina 1 sau cu panourile publicitare de pe Strada Brăilei. Nu vreau să uităm faptul că, în cursul verii trecute, una din primele măsuri luate pentru ca Galaţiul să arate mai bine a fost eliberarea scuarului de pe strada Domnească de panourile publicitare, excesiv de multe, şi, în foarte multe cazuri din oraş, amplasate fără forme legale.

De anul trecut, strada Brăilei arată cu totul altfel, iar în acest an, după asfaltare şi finalizarea lucrărilor de refacere a trotuarelor şi a spaţiilor verzi, vom avea un bulevard central al oraşului care să ne mulţumească şi să ne reprezinte.

Vom începe şi înlocuirea garajelor cu micro-parcuri, locuri de joacă şi parcări. Vrem ca micii comercianţi să nu mai vândă în chioşcuri de tablă, ci să fie grupaţi în galerii comerciale, care să asigure condiţii confortabile atât pentru cumpărători, cât şi pentru vânzători.

Chioşcurile reprezintă o sursă de venit, uneori unică, pentru familii care nu îşi mai găsesc locuri de muncă. Garajele, unele au autorizaţii obţinute corect, cu bună credinţă şi oamenii le folosesc pentru maşini şi nu pentru depozitare sau fel de fel de activităţi mai mult sau mai puţin legale. Este obligaţia noastră să oferim alternative oneste, solide, proiectate şi bugetate, cu termene concrete, înainte de a le demola. Am prevăzut în buget finanţarea construirii de locuri de parcare şi locuri de joacă, ca alternativă la marile baterii de garaje.

Nu mai suntem pe vremea când a fost permisă amplasarea oricărui fel de garaj sau de chioşc în orice loc, dar nu vom fi cei care dărâmă de dragul molozului şi-abia după aceea caută ceva să pună în loc.

Cartiere sociale şi subvenţii la transport

Peste 70 la sută din solicitările făcute de cetăţeni către Primărie în ultimul an s-au referit la locuinţe. Au fost aproape o mie de familii, din care peste 80 la sută au revenit în 2012 după ce li se mai promisese o locuinţă şi în 2005, şi în 2006, şi în fiecare an sau de mai multe ori pe an. Am evitat să încercăm să rezolvăm fiecare caz în parte prin soluţii improvizate, pentru ca a fost clar că în Galaţi avem nevoie nu de locuinţe sociale, ci de cartiere de locuinţe sociale.

În ultimul an am lucrat la încă un proiect, de mare consistenţă, care vine în ajutorul celor defavorizaţi. După adoptarea bugetului, în aprilie, finanţăm studiul de fezabilitate, proiectarea şi ulterior construirea de locuinţe sociale, pentru peste 700 de familii, cărora le vom oferi nu doar locuinţă, şcoala şi dispensar, ci şi biserica. E genul de abordare a proiectelor care, dacă sunt gândite corect şi complet de la început, nu mai necesită intervenţii ulterioare, aşa cum a fost nevoie să facem în Cartierul Dimitrie Cantemir, unde, pentru preşcolari, finanţăm înfiinţarea unei grădiniţe care nu a fost făcută de la început.

Mai mult, un alt efect al construirii cartierului social – şi urmează şi alte astfel de cartiere – este posibilitatea de a rezolva şi o problemă de patrimoniu extrem de spinoasă pentru Galaţi. Odată ce gălăţenii nevoiaşi vor locui în noul cartier, vom putea să reparăm temeinic, să reconsolidăm şi să redăm strălucirea clădirilor din centru în care locuiesc acum un mare număr de gălăţeni cu probleme sociale. Reparaţiile şi consolidările acestor clădiri, multe dintre ele cu valoare istorică, reparaţii şi consolidări întârziate mulţi ani, sunt mai necesare ca niciodată pentru a avea o zonă, în Galaţi, care să arate grija comunităţii faţă de valorile trecutului. Odată consolidate clădirile din Centrul Istoric vom reînnoda legătura cu Galaţiul Vechi, aşa cum a fost: curat, frumos şi plin de istorie.

În urmă cu aproape două luni, de Paşti, am acordat tichete sociale pentru cumpărăturile de sărbători. De aceste tichete au beneficiat peste 2.000 de gălăţeni, care au simţit direct ajutorul comunităţii. Încă aproape 3.000 dintre gălăţeni beneficiază de sprijin, finanţat prin buget, acordat lor cu munca a sute de asistenţi sociali din fundaţii, element foarte important pentru a nu îi îndepărta de comunitate pe cei sărmani.

Un alt aspect al sprijinului pentru societate este şi subvenţia pentru transport, pentru vârstnicii. Chiar şi având la dispoziţie fonduri limitate, intenţia a fost şi rămâne de a oferi călătorii gratuite pensionarilor gălăţeni cu probleme sociale. Am învăţat din greşeli şi, pentru miile de solicitanţi de călătorii gratuite, distribuim acum legitimaţiile de transport şi la domiciliu. Şi ne pregătim să dăm consistenţă şi mai mare sprijinului pentru vârstnicii cu probleme, în primul rand celor cu pensii mici.

Preferăm o stradă care să ţină cinci ani

Am găsit numeroase nereguli în „repararea” străzilor: erori de proiectare, soluţii tehnice ilogice şi niciun fel de coordonare între toţi cei care săpau şanţuri. Există acum un serviciu care coordonează aceste lucrări. Punem accent pe calitate: pe Strada Brăilei am folosit tehnologii noi. Preferăm o stradă care să ţină cinci ani în locul a cinci reparaţii anuale. Pentru asta, şi pentru a nu avea surprize ulterioare cu reţeaua de apă, înlocuim acum o porţiune de conductă care prezenta probleme şi abia apoi asfaltăm.

La fel am procedat şi pe strada Nicolae Bălcescu, unde asfaltul a fost pus abia dupăverificarea branşamentelor la reţeaua de apă şi, acolo unde a fost cazul, repararea lor.

Noua abordare se va vedea şi pe Strada Traian, unde lucrările vor începe după ce am depăşit problemele de proiectare. Am adăugat, pentru acest proiect, şi refacerea în întregime a reţelelor de apă şi canalizare; era prevazută doar reabilitarea străzii şi a liniei de tramvai, urmând ca reţelele să fie modernizate complet în viitor. Am impus, şi pe strada Traian, conceptul ca lucrarea să fie completă şi să ţină cont în primul rând de necesităţi, în funcţie de care căutăm resursele şi nu invers.

Din motive acceptate cu ani în urmă, mare parte din străzile pe care s-a lucrat pe finanţarea ISPA pentru apă şi canalizare au fost săpate şi s-a înlocuit fie doar reţeaua de apă, fie doar reţeaua de canalizare, iar anul trecut am avut din nou probleme pe reţelele nereabilitate, pentru care a fost nevoie din nou de săpături, aşa cum s-a întâmplat pe strada Aurel Vlaicu.

Studiem şi posibilitatea unei noi şosele de centură care să lege Vestul de Estul oraşului, către Prut, către o zonă care ar putea deveni centrul logistic pentru toate hypermarketurile din oraş. Asta înseamnă răspunsul unei comunităţi la investiţiile private făcute.

Am continuat lucrări finanţate şi cu bani europeni: proiectul de reabilitare al străzilor Oţelarilor, Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi, lucrări la care am găsit o serie întreagă de lacune în proiectare. Nu existau refugii de pietoni, finanţarea asigura doar înlocuirea şinei de tramvai, nu şi a asfaltului, care, în proiectare, era dat doar în reabilitare; nu existau trotuare, nu a fost un proiect gândit în profunzime. Am îndreptat, din mers, aceste lacune şi facem tot posibilul ca lucrările să fie încheiate până la sfârşitul verii.

Trebuie să ştie toţi gălăţenii că bugetul alocat dezvoltării pe anul trecut a fost de doar 15 milioane de euro, bani consumaţi în mare parte până la alegerile de acum un an şi din care am continuat, până la adoptarea bugetului pe 2013, în luna martie, şi lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare şi a străzilor din Valea Oraşului, lucrări cărora le-am acordat o atenţie deosebită în ceea ce priveşte calitatea, chiar dacă asta a însemnat amenzi şi penalizări pentru constructori. Am prevăzut finanţare pentru continuarea lucrărilor, pentru că este mare nevoie. Încă avem în Galaţi străzi pe care reţeaua de apă este făcută în anul 1908.

Cele mai extinse şi complexe Serbări ale Galaţiului

Încă de vara trecută am remarcat – la sărbătoarea de Sfânta Maria – interesul gălăţenilor pentru sărbătorile publice. Tocmai din acest motiv, pentru a da comunităţii prilej de a sărbători împreună, am organizat cele mai extinse şi complexe Serbări ale Galaţiului, de la Sfântul Andrei şi până la Anul Nou. Am profitat de ocazie pentru a readuce în atenţie Galaţiul interbelic. Am sărbătorit, împreună cu mii de oameni, atât Moş Nicolae – cu dezlegare la peşte, cât şi Ignatul şi, un moment foarte plăcut, am avut ocazia să sărbătorim împreună trecerea în 2013. Satisfacţia a fost imensă, pentru că am văzut oameni bucuroşi că sunt împreună, într-un moment deosebit, prima dată după foarte mulţi ani când zeci de mii de gălăţeni s-au întâlnit şi au văzut un concert şi focuri de artificii cum nu au mai fost în Galaţi. Sutele de filmuleţe puse de gălăţeni pe internet şi zecile de mii de vizualizări ale secvenţelor cu Sandra şi focul de artificii sunt un motiv în plus pentru a pregăti din nou sărbători pentru comunitate.

Să nu uităm că a fost şi prima dată când sute de gălăţeni, peste 600, au sărbătorit împreună Revelionul, organizat de Primărie la Sala Siderurgistul, cu preţuri modice.

Bătălii câştigate până la preluarea Electrocentrale

Poate cea mai importantă realizare a fost faptul că iarna trecută am păstrat preţul gigacaloriei, în condiţii foarte dificile – eram pe un alt buget, iar situaţia economică şi juridică a Apaterm a fost şi rămâne şi acum una extrem de complicată. Pentru a rezolva problema încălzirii oraşului ne-am asumat, de anul trecut, intenţia de a prelua Electrocentrale şi, după nenumărate demersuri am obţinut şi acceptul primului-ministru, care a înţeles – şi îi mulţumim pentru asta – că e ultimul moment în care mai putem găsi o soluţie care, pe termen lung, cu investiţii, să dea gălăţenilor certitudinea că vor avea căldură fără a plăti excesiv.

Mare parte din toamna trecută ne-am pregătit pentru ce ar fi fost mai rău – falimentul Apaterm pe timp de iarnă. Înfiinţarea Calorgal a reprezentat soluţia de rezervă pe care am găsit-o şi pe care o putem folosi şi astăzi.

E ştiut că n-am fi ajuns în situaţia de acum dacă, timp de foarte mulţi ani, rău-platnicii n-ar fi fost toleraţi, iar indolenţa în colectarea facturilor a dus la acumularea unor datorii şi penalităţi uriaşe. Plus un număr mare de posibile infracţiuni, pentru identificarea cărora am construit un plan de verificare contabilă a situaţiei asociaţiilor de proprietari, plan pe care urmează să îl punem în aplicare în cursul verii.

Câtă vreme însă litigiile generate de datorii ajung în instanţă, iar acolo se lucrează în alţi termeni şi alte termene, am venit cu soluţia de ştergere a penalităţilor. Parte importantă dintre cei aflaţi în această situaţie au răspuns iniţiativei, iar Apaterm are, zilnic, zeci de solicitări de intrare în acest program care, pe de o parte, dă o gură de oxigen sistemului de termie şi pe de alta ajută datornicii de bună credinţă să îşi diminueze, consistent, sumele datorate. Dar cei de rea credinţă ajung să rămână şi fără locuinţe, scoase la vânzare în urma hotărârilor judecătoreşti.

În acelaşi timp, din aprilie, prin bugetul pe anul acesta, am venit cu finanţarea reabilitării în continuare a punctelor termice, pentru a reduce cât mai mult pierderile de pe reţea. Indiferent de momentul când vom prelua Electrocentrale şi vom gestiona nu doar distribuţia, ci şi producerea energiei termice, indiferent de soluţia tehnică pe care o vom aplica pentru producerea energiei termice – şi-aici am studiat mai multe posibilităţi: în continuare pe gaze naturale sau pe biogaz produs din deşeuri, vom continua reabilitarea reţelelor, iar contorizarea individuala la apă rece, pentru care lucrăm la un proiect de hotărâre de Consiliu Local şi plata direct către Apaterm a facturilor la energie termică, prin programul pe care operatorul public îl derulează de două luni, sunt soluţii corecte pentru gestionarea utilităţilor.

Până la preluarea Electrocentrale, acestea sunt bătălii câştigate, care ne vor ajuta să câştigăm şi războiul.

Am scos peste 3.000 de tone de deşeuri

Curăţenia oraşului şi, în general, activitatea Ecosal şi a SC Gospodărire Urbană, au reprezentat o grijă deosebită încă din prima zi de mandat. Fasonarea copacilor cu coroana distrusă de furtuna de anul trecut, din iulie, ne dă acum şansa de a nu mai avea canalizările înfundate cu frunze şi crengi la fiecare furtună. După adoptarea bugetului, luarea unor măsuri organizatorice şi aplicarea deciziilor Camerei de Conturi am reuşit ca, în ceea ce înseamnă salubrizarea, Ecosal să lucreze în două schimburi pentru salubrizarea stradală. Ca o consecinţă imediată, s-a dublat cantitatea de deşeuri adunate de pe străzi. Frecvent, avem zile cu peste 20 de tone de deşeuri măturate de pe străzi şi, uneori, cu peste 30 de tone.

De luna trecută, aplicăm un program zilnic de spălare a străzilor cu apă şi detergent, program pe care îl vom extinde.

Iar astă toamnă, la curăţenia generală din cartierele de blocuri, în afara deşeurilor curente, am scos peste 3.000 de tone de deşeuri acumulate în anii în care Primăria nu a înţeles că nu e doar datoria oamenilor de a nu arunca gunoi pe oriunde, ci şi a Serviciului Public de a face curat.

S-a redus rata infracţionalităţii stradale

Poliţia Locală a reuşit, alături de Inspectoratul Judeţean de Poliţie, să reducă semnificativ (cu o treime) rata infracţionalităţii stradale, în principal ca urmare a organizării de patrulări comune. Am suplimentat cota de combustibil şi investim în maşini noi pentru Poliţia Locală. Situaţia se va îmbunătăţi la sfârşitul verii, când vom demara ample lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public. Nu în ultimul rând, un plus de siguranţă a cetăţeanului va fi dat de implementarea unui sistem de management al traficului urban care include instalarea de camere video de supraveghere.

Igienă şi chirii reduse

Suntem aproape de a termina modernizarea Pieţei din Micro 38. Din luna mai, în zona tarabelor din pieţe se spală cu apă şi detergent, o altă premieră pentru oraş. Şi, foarte important, în cursul anului trecut am redus cu 10 la sută chiriile din pieţe pentru ca producătorii şi comercianţii să transfere aceste reduceri în preţurile finale. Am păstrat această măsură şi în acest an.

Autobuze noi şi ticketing

A fost pus la punct un nou concept de transport public: vom avea autobuze noi, cu un consum mai mic, dar şi un sistem de ticketing care să permită o dimensionare corectă a transportului din municipiul Galaţi.

Modernizarea în întregime a şcolilor

Am schimbat complet abordarea. Trecem de la “reparaţii în şcoli” la “reparaţii ale şcolilor”. Astfel, vom moderniza şcoli în întregime, nu doar o sală de clasă sau două. La Şcoala nr. 33 “Sf. Dumitru” şi la Şcoala nr. 9 - nereparate de aproape 40 de ani - vor începe în curând lucrările de reabilitare. Astfel, aproape o mie de elevi vor învăţa în clădiri refăcute complet.

Calitatea actului medical

Suntem aproape de a prelua Spitalul CFR de la Ministerul Transporturilor, instituţie sanitară care va deveni Spital Municipal. În urma unor studii avem în vedere să adăugăm unele secţii noi, care să dimensioneze capacitatea sistemului medical al Galaţiului pentru nevoile comunităţii, crescând şi calitatea actului medical.

Nu vrem să ratăm această şansă: Ne asociem cu Brăila şi Tulcea

La un an de la alegeri, vă informez că până în luna aprilie am fost obligaţi să lucrăm pe un buget şi pe o organigramă care nu răspundea nevoilor Galaţiului. Actualul buget, pe care l-am chibzuit vreme îndelungată şi pe care l-am alcătuit pentru a da oraşului şansa de dezvoltare pe care o aştepta de foarte mulţi ani, a fost adoptat la sfârşitul lunii martie, iar Primăria lucrează acum pentru proiectele bugetate, cu atenţie maximă la cerinţele pentru proiectare, astfel încât, prin calitate, să asigure durabilitate.

Oricât de lungi ar fi termenele impuse de proceduri şi oricât de dificil de găsit ar fi soluţiile tehnice optime, insistăm pe calitate.

Refacerea economică, după şocurile crizei care a afectat societatea în profunzime, este dificilă. Pentru a veni în ajutorul comunităţii, pentru o dezvoltare echilibrata, fără sincope şi pe termen mediu şi lung, ne bucurăm de sprijin guvernamental pentru dezvoltarea zonei în întregime – Galaţi, Brăila şi Tulcea – astfel încât să nu depindem atât de mult de prea puţine ramuri economice.

Pentru că nu vrem să ratăm această şansă, ne asociem cu Brăila şi Tulcea într-o entitate care va gestiona dezvoltarea zonei Dunării de Jos. De curând, am obţinut acceptul autorităţilor centrale – şi îi mulţumim primului ministru Victor Ponta - pentru a demara cât mai urgent lucrările pentru traversarea Dunării, astfel încât să oferim o alternativă eficientă economic traseelor de transport. De altfel, prognozata conurbaţie Galaţi Brăila va putea să susţină administrarea regiunii Dunării de Jos; or, această sarcină generează pentru întreprinzătorii de aici un front de lucru important. Practic, împreună cu Brăila intenţionăm să construim încă un oraş, între noi.

Distanţa dintre Galaţi şi Brăila este foarte mică, zona se pretează pentru un centru administrativ şi pentru o locaţie care să permită migrarea dinspre cele două oraşe şi dezvoltarea afacerilor din zona producţiei, care să aerisească atât Galaţiul, cât şi Brăila de activităţi generatoare de aglomeraţie.

Asumarea publică, de către liderii politici din Consiliul Municipiului Galaţi a participării noastre în această asociaţie de dezvoltare, e un lucru îmbucurător şi pe care îl aştept, împreună cu dumneavoastră, cât mai repede.

Ne-am asumat şi - cu sprijinul investitorilor care şi ei doresc realizarea cât mai repede a traversării Dunarii, vom continua - studiile de prefezabilitate pentru a putea oferi zonei proiectul tunelului, în condiţiile în care costurile şi termenele de realizare se vor dovedi mai mici decât ale podului.

Anul 2013 este primul după un lung şir de ani în care am operat modificări în structura bugetului municipiului. Am echilibrat bugetele de dezvoltare şi de cheltuieli, ajungând, de la 80 la sută din buget alocat cheltuielilor până la aproape jumătate destinat dezvoltării.

Galaţiul a stagnat prea mulţi ani şi, dacă am avut oportunitatea de a da dezvoltării, în primul rând a infrastructurii publice, şansa unei finanţări - nu uriaşe, dar spectaculoase comparativ cu anii trecuţi, aşteptăm în schimb ca mediul de afaceri să aibă, la rândul său, o participare competentă şi competitivă la efortul nostru de dezvoltare a comunităţii.

În încheiere, mulţumesc fiecăruia în parte pentru speranţele încredinţate, pe care, la un an de la alegeri, după ce am aşezat bazele dezvoltării Galaţiului, le putem îndeplini repede şi temeinic.

Marius Stan,

Primarul Municipiului Galaţi

PRECIZARE

Textul şi fotografiile prezentate în acest articol ne-au fost puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Galaţi. Titlurile aparţin redacţiei.

Din păcate, Consiliul Judeţului nu a onorat oferta noastră de a-şi prezenta raportul de activitate pe primul an de la alegeri.

Citit 6931 ori Ultima modificare Marți, 11 Iunie 2013 11:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.