Schimbările climaterice din ultimii ani şi defrişările necontrolate sunt principalele motive ale producerii dezastrelor * În ultima perioadă Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a investit nu mai puţin de 68.311.340 de lei în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor * Proiectul „Hărţi de Hazard şi de risc la inundaţii în spaţiul Prut –Bârlad” a fost finalizat şi urmează să fie avizat de Administraţia Naţională „Apele Române”
În urma inundaţiilor recente, care au lăsat fără acoperiş sute de familii de gălăţeni, ne-am pus întrebarea ce anume a determinat catastrofa şi cum se poate evita, pe viitor, o asemenea situaţie. În aceste sens, am adresat întrebările noastre instituţiei abilitate să ne răspundă, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Potrivit informaţiilor primite, inundaţiile şi dezastrele din localităţile Cudalbi, Pechea, Cuca, Griviţa, Costache Negri, Corni şi Măstăcani se datorează schimbărilor climaterice care se resimt printr-o „creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme”. Din acelaşi motiv, specialiştii cred că „nicio zonă nu mai poate fi considerată ferită în totalitate de inundaţii”. Nu este de neglijat nici situaţia pădurilor, pe care am tratat-o într-un articol recent. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, Ionel Ardean, pune nenorocirile pe seama defrişărilor. „Noi nu am avut probleme cu digurile nici acum . Pe de o parte pentru că nu râurile au fost problema, nu cursurile de apă, toate nenorocirile s-au întâmplat din cauza viiturilor. Cauza principală ale acestor nenorociri sunt defrişările”, ne-a explicat directorul SGA, Ionel Ardean. De asemenea, acesta atrage atenţia că pe lângă defrişări, probleme majore le constituie şi construcţiile de pe cursurile de apă, mizeria la nivelul comunelor şi rigolelor colmatate. Acesta a dat ca exemplu comuna Toflea, unde există foarte multe construcţii de acest fel şi care cu „siguranţă nu au nici un fel de autorizaţii”.
Plan de investiţii şi reparaţii în judeţul Galaţi
Potrivit ABA Prut - Bârlad, în ultima perioadă au fost finalizate, total sau parţial, mai multe lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe raza judeţului Galaţi, cum ar fi: punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Munteni şi a lucrărilor de apărare în zonă, supraînălţarea digului şi consolidări de mal în zona Şendreni, amenajarea râului Siret pe sectorul Homocea – confluenţa cu fluviul Dunărea, reabilitarea digului de pe râul Prut în invinta Brateşul de Jos, au fost efectuate lucrări de apărare de mal la râul Bârlad aval pod Crasna şi a fost amenajat râul Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. Suma investiţiilor pentru aceste obiective este de 68.311.340 de lei. „Deşi A.B.A Prut – Bârlad are în administrare cursurile de apă din patru judeţe (Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi), peste 65 la sută din fondurile alocate investiţiilor de instituţia noastră au fost direcţionate către lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din judeţul Galaţi”, se arată în informarea instituţiei.
În acest moment, A.B.A Prut – Bârlad derulează reparaţii la următoarele obiective: pe râul Siret pe sectorul Homocea – confluenţa cu fluviul Dunărea, la consolidarea malului fluviului Dunărea în zona digului de apărare Bădălan, supraînălţarea digului şi consolidări de mal în zona Şendreni şi reabilitarea digului de pe râul Prut în incinta Brateşului de Jos. Pe lângă investiţiile majore, prezentate anterior, aferente cursurilor de apă importante, aflate în administraţia A.B.A., instituţia are mai multe protocoale cu diferite primării din judeţ, prin care asigură decolmatarea unor cursuri de apă mai mici. Pe lângă cei 68.311.340 de lei, instituţia execută anual, conform unui Program de Gospodărire a Apelor, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente în aceste zone, iar costul lucrărilor în primele opt luni ale anului în curs fiind de 675.00 de lei.
În acest context, directorul SGA, Ionel Ardea, declară că digurile pot apăra judeţul Galaţi împotriva inundaţiilor. „Digurile sunt pregătite pentru apărare. În acest moment suntem pregătiţi pentru iarnă. Nu avem probleme deosebite”, ne-a declarat directorul, care a adăugat: „Noi avem un plan pe întregul an, conform căruia intervenim în punctele slabe sau care devin slabe. Întotdeauna ne ţinem de plan şi îl îndeplinim”.
Îmbunătăţirile funciare – soluţie împotriva inundaţiilor
Administraţia Bazinală – Prut Bârlad consideră că diminuarea intensităţii scurgerilor de pe versanţi, care au determinat producerea pagubelor, „depăşirile mărimilor de apărare la staţiile hidrometrice prin concentrarea scurgerii în reţeaua hidrografică”, se poate realiza doar prin lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru amenajarea versanţilor (vegetative şi de dirijare a scurgerii), baraje de colmatare.
Realizarea polderelor
Conform instituţiei care administrează de cursurile de apă din judeţul Galaţi, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole, realizate în anii ’60, au fost făcute să reziste la inundaţii care au o revenire de la 10 până la 50 de ani. Pentru că în acest moment ele apără şi noi zone locuite, acestea necesită reconsolidări şi supraînălţări. În acest context, A.B.A este de părere că, în ciuda crizei economice, investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. „Pentru astfel de zone locuite şi în funcţie de cât spaţiu mai avem şi ce populaţie va fi apărată, este nevoie de ridicarea nivelului de asigurare a digurilor la cel puţin unu la sută, adică diguri făcute să reziste la inundaţii care se produc odată la 100 de ani”, se arată în informarea A.B.A Prut – Bârlad. În acest sens, potrivit instituţiei, trebuie să se creeze mai multe zone umede şi poldere (lucrări hidrotehnice care să funcţioneze ca un buzunar lateral al râului şi care să activeze când apa depăşeşte un anumit nivel) de-a lungul cursurilor de apă, pentru a da posibilitatea râurilor de a se dezvolta în caz de ape mai mari.
Harta de hazard şi de risc aşteaptă avizul
Harta de hazard şi de risc la inundaţii facilitează actualizarea planului de apărare împotriva inundaţiilor şi ajută la identificarea cu exactitate a zonelor critice, realizarea acesteia fiind indispensabilă. Potrivit A.B.A, harta a fost realizată şi a fost transmisă la Administraţia Naţională „Apele Române” (A.N.A.R), în vederea avizării Comisiei Tehnice şi Economice A.N.A.R, urmând să fie transmisă Consiliului Judeţului. Elaborarea hărţii de risc este asigurată de Consiliul Judeţului, cu sprijinul şi coordonarea autorităţilor publice centrale.
