"Falezogaura" a dispărut. Asta este constatarea pe care o poate face orice gălăţean care trece pe Faleza Superioară, în zona Elice. Minunea s-a întâmplat luni după-amiază. Nu vorbim aici însă despre o acoperire adevărată a craterului de pe faleză, care datează încă de anul trecut.
Autorităţile au constatat, recent, că gălăţenii tratează groapa ca pe un coş de gunoi, motiv pentru care au decis să o acopere… provizoriu. "S-a luat această măsură provizoriu, pentru a proteja zona, în primul rând de infiltraţiile apei de ploaie care se acumula acolo. Apoi, s-a dorit protejarea de gunoaiele aruncate de gălăţeni", ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Astfel, groapa, care are mai mult de un an de zile de la ultima apariţie, a fost umplută cu nisip, peste care s-a turnat asfalt. Chiar dacă a fost acoperită, asigurarea gropii se face în continuare şi cu saci de nisip, astfel încât, cel puţin la nivel teoretic, nimeni să nu calce pe acea bucată de stradă.
Studiul se lasă încă aşteptat
Această decizie vine în condiţiile în care se aşteaptă finalizarea studiului, scos la licitaţie în toamna trecută, pentru stabilirea cauzei surpării şi pentru găsirea unei soluţii viabile de acoperire. Pe 11 iunie, am cerut Primăriei să ne spună ce măsuri a luat, începând din 10 aprilie 2013 şi până acum, în privinţa surpării apărute pentru a patra oară pe Faleză, la Elice, care sunt dimensiunile gropii, cauzele şi riscurile pe care le implică, dar şi care a fost efectul devierii circulaţiei în zonă Şi, desigur, când estimează Primăria că surparea va fi acoperită definitiv.
Tot ce am primit a fost un răspuns laconic, potrivit căruia Primăria Galaţi a încheiat, pe 29 ianuarie 2014, cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, contractul de servicii privind Expertiza tehnică şi studiu hidrogeotehnic b-dul Marii Uniri, zona Elice, bloc P-uri, în valoare de 347.200 de lei cu TVA. "Documentaţia este în curs de finalizare, urmând să fie definitivată în prima decadă a lunii august 2014. După stabilirea de către experţii tehnici atestaţi a măsurilor ce se impun în zona Falezei, vom face demersurile corespunzătoare. La această dată continuă studiile geotehnice privind tasările din zona studiată, pe baza cărora se vor formula concluziile în raportul final", se arată în răspunsul primit de la Primăria Galaţi.
Astfel, abia la toamnă vom afla concluziile studiului comandat de autorităţi, şi asta în condiţiile în care falezogaura are deja vechime, fiind deja la a patra ediţie.
Începuturile din 2010
Pe 14 februarie 2010, s-a căscat un crater cu o adâncime de aproximativ zece metri, iar prăbuşirea asfaltului şi a pământului a distrus pe o porţiune de cel puţin un metru şi jumătate cupola superioară a canalului colector. Pe baza lucrării proiectate de Proiect SA şi executate de către SC Vâlceana, groapa a fost acoperită contra sumei de 1.428.905 lei.
Pe 15 iunie 2011, a apărut, în acelaşi loc, o gaură prin care ar fi putut trece cu uşurinţă un om. Experţii au trimis în subteran un robot cu cameră video, care a determinat adâncimea gropii - 7,8 metri, şi a indicat cauza probabilă a surpării: bolta colectorului, datând din 1890, s-a prăbuşit din nou, dar bucata refăcută de Vâlceana rămăsese intactă. Potrivit soluţiei emise de proiectanţii consorţiului germano-danez IGIP & Carl Bro, colectorul vechi a fost umplut cu ciment, iar lângă el, SC Vega ’93 a construit un colector nou, lucrarea fiind finanţată din fonduri ISPA, pe baza unui act adiţional la contract.
Surparea a revenit în martie 2012
Primăria a comandat un studiu geotehnic pe care l-a făcut Proiect SA, pentru 10.000 de lei fără TVA, şi o expertiză tehnică pe care a executat-o Epura ’95 SRL, preţul stabilit fiind de 12.000 de lei fără TVA.
Primarul Marius Stan, în calitate de "moştenitor" al gropii, a comandat începerea lucrărilor de astupare pe 18 iulie 2012, ceea ce a adus în bugetul firmei Comprest 61.366 de lei, bani publici. Primăria ne preciza anul trecut că cele trei ediţiile ale falezogaurei au fost expertizate pe vremea primarului Nicolae, prima şi a treia expertiză fiind făcute de Epura SA, pentru 5.000 de euro.
Pe 10 aprilie 2013, "falezogaura" şi-a făcut din nou apariţia. Deşi zona era închisă circulaţiei, surparea avea o adâncime de un metru şi o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi, iar asfaltul, destul de gros, căzuse pur şi simplu în gol. Unde mai pui că "falezogaura" a făcut şi pui.
În total, din 2010 şi până acum, fără a pune la socoteală ultima acoperire provizorie, municipalitatea gălăţeană a "investit" în gaura de pe faleză circa 1,8 milioane de lei. Şi cheltuielile nu se vor opri, cu siguranţă, aici. Iată, însă, cum arată istoria în imagini a gropii de pe Faleză.
În galeria de mai jos puteţi vedea evoluţia gropii din anul 2010 până în prezent.
CITEŞTE ŞI: Craterul de pe FALEZĂ aşteaptă concluziile specialiştilor
