* Nouă dintre prezidenţiabili se află pentru prima dată într-o astfel de bătălie electorală, iar cinci dintre aceştia au deja experienţa unui asemenea scrutin * Pe buletinul de vot se regăsesc şi două femei, o premieră pentru România
Gălăţeni, a început numărătoarea inversă! Întrucât ne mai desparte doar o zi de primul tur al alegerilor prezidenţiale, „Viaţa liberă” vi-i aduce, din nou, în prim-plan pe cei 14 candidaţi înscrişi în cursa pentru a deveni primul om în stat. Vi-i prezentăm pe aspiranţii la Preşedinţia României în funcţie de ordinea în care îi veţi descoperi pe buletinul de vot. Aşa cum vă informam încă de la finele lunii septembrie, numărul prezidenţiabililor din 2014 nu a reuşit să doboare recordul din anul 1996, când au fost înscrişi în cursă 16 competitori. Mâine, pe buletinul de vot veţi regăsi două femei, o premieră pentru România, şi 12 bărbaţi, membri ai unor formaţiuni politice, alianţe electorale ori independenţi.
Iată lista completă a celor care aspiră la mandatul de preşedinte:
Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România
Kelemen Hunor este deputat încă din anul 2000, iar din anul 2011 este preşedinte al formaţiunii politice din partea căreia candidează pentru alegerile prezidenţiale. A candidat şi la scrutinul din anul 2009, însă a obţinut doar 3,83 la sută din voturi. Liderul UDMR este vicepremier şi ministru al Culturii, în prezent, şi are 47 de ani.
Klaus Werner Iohannis - Alianţa Creştin Liberală
Preşedintele PNL la nivel naţional are 55 de ani şi este primar al oraşului Sibiu din anul 2000. Klaus Werner Iohannis este lider al liberalilor de la sfârşitul lunii iunie 2014, intrând în partid în luna februarie 2013. În anul 2009, a fost propus de liberali pentru funcţia de prim-ministru al României. Primarul oraşului Sibiu se află la prima candidatură pentru alegerile prezidenţiale.
Cristian Dan Diaconescu - Partidul Poporului - Dan Diaconescu
Fondatorul PP-DD are 46 de ani şi candidează, de asemenea, pentru prima dată pentru fotoliul de preşedinte al României. Cristian Dan Diaconescu a mai candidat o singură dată pentru o funcţie politică, în anul 2012, pentru un mandat de deputat, dar fără succes.
Victor Viorel Ponta - Alianţa electorală PSD-UNPR-PC
Prim-ministrul României are 42 de ani şi nu a mai candidat pentru o astfel de funcţie. Victor Viorel Ponta este preşedintele PSD, de doi ani în fruntea Guvernului, iar deputat din anul 2004. A fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în mandatul de premier al lui Emil Boc şi a fost ales în fruntea PSD în luna februarie 2010, după eşecul lui Mircea Geoană la alegerile din 2009.
William Gabriel Brânză - Partidul Ecologist Român
Are 42 de ani şi a fost deputat democrat-liberal în două legislaturi. Acesta a demisionat, recent, din PDL. A fost deputat de diaspora în perioada 2008-2012, însă a fost şi membru al PRM, până în anul 2005.
Elena Gabriela Udrea - Partidul Mişcarea Populară
Preşedintele PMP are 40 de ani şi este cel mai tânăr dintre competitori. Elena Gabriela Udrea este deputat din anul 2008, însă a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, în perioada 2009-2012, în timpul Guvernului Boc. Elena Udrea a demisionat din PDL în luna februarie, fiind aleasă preşedinte al PMP în luna iunie. În perioada 2002-2005, a făcut parte din PNL.
Mirel Mircea Amariţei - Partidul Prodemo
Mirel Mircea Amariţei, gălăţean de origine, este liderul partidului Prodemo, preşedinte al Asociaţiei Prodemo şi al Institutului de Cercetare Studii Comportamentale şi Biometrie. Partidul Prodemo a fost înfiinţat în anul 2012, de către Marius Lazăr, fost lider al PSD Arad.
Teodor Viorel Meleşcanu - independent
Teodor Meleşcanu (73 de ani) a demisionat de la şefia Serviciului de Informaţii Externe pentru a candida la alegerile prezidenţiale. A fost ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Văcăroiu, ministrul Apărării în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu şi interimar la Justiţie în mandatul aceluiaşi premier. A făcut parte din PDSR, dar şi din PNL.
Gheorghe Funar - independent
Fostul primar al oraşului Cluj, în vârstă de 65 de ani, a mai râvnit de două ori la statutul de primul om în stat. În anul 1992 a luat 10,8 la sută, candidând din partea Partidului Unităţii Naţiunii Române (locul 3), iar în anul 1996 a luat doar 3,2 la sută, candidând din partea aceleiaşi formaţiuni politice. Gheorghe Funar a fost senator PRM, în perioada 2004-2008, iar între 1998 şi 2013 a fost secretar general al partidului.
Zsolt Szilagyi - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania
Este şeful de cabinet al lui Laszlo Tokes şi are 46 de ani. A fost deputat UDMR în perioada 1990-2004, iar din 2007 a plecat la Bruxelles, ca şef de cabinet al eurodeputatului Laszlo Tokes.
Monica Luisa Macovei - independent
Monica Luisa Macovei are 55 de ani şi este cel mai vizibil europarlamentar român. Deputatul european a demisionat din PDL la începutul lunii septembrie şi candidează ca independent. Monica Luisa Macovei a fost ministru al Justiţiei, în perioada decembrie 2004 - aprilie 2007, iar din anul 2009 este eurodeputat.
Constantin Rotaru - Partidul Alianţa Socialistă
Liderul Partidului Alianţa Socialistă are 59 de ani. Constantin Rotaru a candidat şi la alegerile prezidenţiale din anul 2009, dar a obţinut un scor electoral de doar 0,45 la sută. Constantin Rotaru a fost deputat de Vâlcea (1992-1996), din partea Partidului Socialist al Muncii.
Călin Popescu Tăriceanu - independent
Preşedintele Senatului, în vârstă de 62 de ani, este, în prezent, numărul doi în stat. Călin Popescu Tăriceanu a fost prim-ministru, în perioada 2004-2008, şi-a dat demisia din PNL după ruperea USL, iar acum este preşedintele Partidului Liberal Reformator (PLR), care însă nu a fost constituit legal. Tăriceanu a fost preşedinte al PNL în perioada 2004-2009, iar în mandatul de premier al lui Victor Ciorbea a fost ministrul al Industriei şi Comerţului.
Corneliu Vadim Tudor - Partidul România Mare
Preşedintele PRM are 64 de ani şi candidează pentru a cincea oară consecutiv pentru fotoliul de preşedinte al României. Corneliu Vadim Tudor a fondat PRM în iunie 1991, a avut patru mandate consecutive de senator, între anii 1992 şi 2008, fiind secretar al Senatului în 1995 şi vicepreşedinte în 2008. Ulterior, în luna iunie 2009, a devenit europarlamentar pe lista PRM, însă la europarlamentarele din 2014 nu a mai câştigat un mandat de eurodeputat.
Trebuie să ştiţi: Care sunt atribuţiile şefului statului
Chiar dacă scrutinul dedicat prezidenţialelor s-a bucurat, de-a lungul timpului, de cel mai mare interes în rândul oamenilor, puţini alegători ştiu care este rolul preşedintelui României şi ce atribuţii are primul om al ţării, potrivit legii fundamentale a statului român.
Conform Constituţiei României, preşedintele este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării şi veghează la respectarea legii fundamentale a statului şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. „În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, precizează articolul 80 din Constituţie.
Şeful statului are atribuţii în domeniul politicii externe şi, conform art. 91, „Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României”.
Articolul 92 din Constituţia României prevede şi atribuţii în domeniul apărării pentru primul om în stat. Preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. „El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor”.
Totodată, conform art. 94 din Constituţie, şeful statului mai îndeplineşte şi o serie de alte atribuţii, precum conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradelor de mareşal, de general şi de amiral, numirea în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, şi acordarea graţierii individuale.
Durata mandatului
Mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, însă nu i se permite să stea în fruntea ţării mai mult de două mandate. Conform legii, primul om în stat nu are voie să fie membru al unei formaţiuni politice şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
