* Matematic, voturile acordate de susţinătorii de anvergură Tăriceanu, Meleşcanu, Vadim şi Dianconescu se regăsesc în voturile obţinute în plus de Victor Ponta la Galaţi * În schimb, Klaus Iohannis a obţinut mult mai mult decât i-ar fi putut oferi votanţii Monicăi Macovei şi ai Elenei Udrea
Spre deosebire de Klaus Iohannis, care a refuzat orice negocieri cu foştii contracandidaţi, afirmând că voturile cetăţenilor nu sunt o marfă ce poate fi tranzacţionată, Victor Ponta şi-a negociat susţinerea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Lui Ponta i-au declarat susţinere cinci dintre foştii contracandidaţi la preşedinţia României: Călin Popescu Tăriceanu (independent, susţinut de PLR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Dan Diaconescu (PP-DD), Teodor Meleşcanu (independent) şi Constantin Rotaru (PAS).
În ceea ce-l priveşte pe Iohannis, candidata independentă Monica Macovei şi-a exprimat susţinerea pentru el, dar înaintea ei s-a pronunţat Zsolt Szilagyi, candidatul Partidului Popular Maghiar din Transilvania. La rândul ei, Elena Udrea (PMP) a declarat că electoratul nu este obligat să facă nimic, dar că îşi cunoaşte alegătorii şi de aceea spune că votul de duminică „trebuie sa fie anti-Ponta”.
În acest context, am fost curioşi să vedem câte din voturile pe care gălăţenii le-au oferit acestor candidaţi în turul întâi se regăsesc, matematic, în voturile primite în plus de Ponta şi de Iohannis în turul al doilea. Şi, pe acest principiu, cât de „ascultători” şi de consecvenţi sunt gălăţenii faţă de candidatul preferat.
Ce-a primit Ponta
La Galaţi, în primul tur de scrutin, Victor Ponta a avut 122.436 de voturi la nivelul judeţului Galaţi. Ar fi trebuit să i se adauge, în turul al doilea, voturile susţinătorilor lui Călin Popescu Tăriceanu - 15.193. Tot un câştig ar fi trebuit să fie şi cele 10.750 de voturi date de către gălăţeni lui Vadim. Un plus consistent ar fi trebuit să vină şi de la cei 11.454 de cetăţeni care l-au vrut preşedinte pe Dan Diaconescu. La scorul final al lui Ponta de la Galaţi ar fi trebuit să se adauge cele 2.653 de voturi date lui Meleşcanu, devenit ministru de Externe, dar şi cele 779 de voturi primite de Constantin Rotaru.
Adunând, reiese că Ponta ar fi trebuit să câştige la Galaţi 40.829 de voturi în plus, adică să aibă un scor de 163.255 de voturi. Premierul a avut, însă, 162.011 voturi în runda decisivă a alegerilor, respectiv, 39.585 de voturi în plus. Reiese, astfel, că, matematic, nu toţi votanţii candidaţilor susţinători i-au dat votul.
Ce-a câştigat în plus Iohannis
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis a fost votat de 63.543 de gălăţeni. În turul al doilea al alegerilor ar fi trebuit să i se adauge cele 10.697 de voturi acordate de gălăţeni Monicăi Macovei. Şi susţinătorii Elenei Udrea ar fi trebuit să voteze anti-Ponta, asta însemnând un plus de 13.034 de voturi. Deşi puţini, cei 244 votanţi ai lui Szilagyi ar fi avut şi ei contribuţia lor. Adunate, ies doar 23.975 de voturi în plus pentru candidatul liberal.
Numai că, la Galaţi, Klaus Iohannis nu a obţinut 87.518 voturi, ci 137.896! Cu 57 la sută mai mult. Iar diferenţa dintre ceea ce era "programat" să obţină în plus (23.975 de voturi) şi ceea ce a primit în plus în realitate (74.353 de voturi) înseamnă peste 50.000 de voturi! Sunt voturi pe care nu i le-a promis nimeni, ci le-a obţinut din convingerea gălăţenilor.
Şi cum nu putem garanta nici că toate voturile câştigate suplimentar de Ponta sunt ale susţinătorilor lui Tăriceanu, Vadim, Diaconescu, Meleşcanu sau Rotaru, reiese clar că matematica înţelegerilor electorale nu funcţionează şi că voturile cetăţenilor nu pot fi tranzacţionate. Aşa cum nimeni nu poate vinde pielea ursului din pădure.
Citeşte şi: Primarul Marius Stan: „Îl felicit pe domnul Iohannis! Sper să nu fie un preşedinte jucător”
