* În parlamentele postdecembriste, judeţului nostru i-au fost repartizate de-a lungul timpului 99 de mandate * Dintre cei ce ne-au reprezentat, unii mai sunt în politică, alţii au fost aproape uitaţi * Ce guverne s-au aflat în acest timp la conducerea ţării
După Revoluţia din 1989, gălăţenii erau plini de speranţă. Pentru prima oară, oamenii puteau să spună cu adevărat ce gândeau, fără teama că vor ajunge în puşcărie. De la "liniştea" partidului unic s-a trecut la agitatul sistem al multipartitismului. Odată cu epoca Ion Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale a început drumul pe care, de 25 ani, încercăm să ajungem la valorile democraţiei. Petre Roman a devenit primul... prim-ministru al ţării. În aceeaşi perioadă au fost constituite şi primele structuri legislative ale ţării. Galaţiul a avut, în primul Parlament de după Revoluţie, 11 deputaţi şi trei senatori! Iar de la începuturile democraţiei nostre originale şi până în prezent, Galaţiului i-au fost atribuite 99 de mandate în Parlamentul ţării. Cine au fost oamenii care ne-au reprezentat, aflaţi în cele ce urmează.
Cine ne-a reprezentat
Între anii 1990 şi 1992, Galaţiul a fost reprezentat în Camera Deputaţilor de 11 politicieni, Florin Ioan Tupilatu, ales pe listele Partidului Ecologist SD, şi de Constantin Arhire, Dumitru Beznea, Daniela Aprodu Buruiană, Alexandru Comănescu, Teodoru Dobriţoiu, Costel Gheorghiu, Ioan Cătălin Iamandi, Constantin Mircea, Adrian Săndulache şi Radu Grigore, toţi aleşi pe listele Frontului Salvării Naţionale. În Senat, gălăţenii au fost reprezentaţi de trei oameni, Ilie Plătică – Vidovici, Leonard Finţescu şi Dumitru Călueanu, primii doi din partea FSN, iar ultimul - liberal.
În 1992 au fost validaţi nouă deputaţi gălăţeni, Constantin Arhire, Viorel Lixăndroiu, ambii din partea Partidului Democrat, Ioan Cătălin Iamandi, Mircea Leonte, Neculai Chivu, Trifu Chirilă, Călin Nestor, Leonida Lari - Iorga şi Dan Lilion Gogoncea, care, în urma demisiei, a fost înlocuit de Ion Danilescu. Între 1992 – 1996, judeţul Galaţi a fost reprezentat în Senat pentru încă patru ani de către Dumitru Călueanu, care acum vine din partea Convenţiei Democrate Române, Ilie Plătică – Vidovici, Florin Secară (Frontul Democrat al Salvării Naţionale) şi Costel Gheorghiu (FSN).
În a treia legislatură, respectiv între anii 1996 şi 2000, am avut 10 deputaţi şi cinci senatori. Au câştigat atunci un scaun în Camera Deputaţilor Marilena Dumitrescu, care a candidat pe lista Comunităţii Italiene din România, Dan Nica, Florentin Ion Sandu, Traian Victor Mihu, cei trei din partea Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), Radu Sever – Cristian Gheciu, ales pe lista Partidul Social Democrat Român (PSDR), Cornel Protopopescu (PER), Elena Iacob, Mircea Ciumara, Odisei Manole (PNŢCD) şi Daniela Aprodu Buruiană (PRM). Costel Gheorghiu avea să continue să fie senatorul gălăţenilor şi în această perioadă, ales pe listele PD, la fel şi Ilie Plătică – Vidovici, acum din partea PDSR, care era la al treilea mandat de senator. Alături ei, au mai fost în această perioadă Eugen Durbacă, Viorel Ştefan (PDSR) şi Paul Păcuraru (PNL).
Între 2000 şi 2004, deputaţii care ne-au reprezentat în Parlament au fost Lucheria Olga Voinea (Partitul Umanist din România), Mircea Toader (PD), înlocuit de Iulian Gabriel Bîrsan, Victor Paul Dobre (PNL), înlocuit de Mihail Sergiu Tofan, Dănuţ Saulea (PRM), Daniela Aprodu-Buruiană (PRM), Dan Nica (PDSR), Maria Lazăr (PSDR), Cornelia Lucia Lepădatu (PDSR), Florentin Ion Sandu (PDSR). În această perioadă PSDR şi PDSR au devenit PSD. Am avut în această perioadă patru senatori: Paul Păcuraru (PNL), Carol Dina (PRM), Ilie Plătică – Vidovici, Viorel Ştefan, ambii PSD.
În perioada 2004 – 2008 deputaţi au fost Iulian Gabriel Bîrsan (PD), Liviu-Bogdan Ciucă (PUR– SL, transformat în PC), Liviu Ciodârlă (PRM), PDL la finalul mandatului, Petru Lificiu (PSD) – PDL la finalul mandatului, Aurel Nechita (PSD), Dan Nica (PSD), Constantin Petrea (PD- PDL), Emil Strungă (PNL), Levente Csaba Szekely (UDMR). În această legislatură, la Senat am avut patru reprezentanţi: Carol Dina (PRM), Paul Păcuraru (PNL), Viorel Ştefan, Traian Mândru, ultimii doi PSD.
În cea de-a şasea legislatură, între 2008 şi 2012, deputaţii noştri au fost Victor Paul Dobre (PNL), Mircea – Nicu Toader (PDL), Carmen Axenie (PDL), Viorel Ştefan (PSD), Dan Nica (PSD), Florin-Costin Pâslaru (PSD), Lucreţia Roşca (PSD), Liviu – Bogdan Ciucă (PC), Mihail Boldea (PDL – independent) până în 25.09.2012, Nicolae Păun (Partida Romilor Pro-Europa), Dragoş Gabriel Zisopol (Uniunea Elenă din România). Senatori au fost Laurenţiu Chirvăsuţă, Paul Ichim (PNL), Marius Gerard Necula (PDL), Gheorghe Saghian (PSD).
În 2012, la ultimele alegeri parlamentare, au câştigat câte un fotoliu de deputat Victor Paul Dobre (PNL), Laurenţiu Chirvăsuţă (UNPR), Mircea Nicu-Toader (PDL), Eugen Chebac (PPDD – UNPR), George Scarlat (PNL), Viorel Ştefan (PSD), Dan Nica (PSD) (până în 23.06.2014), Florin – Costin Pâslaru (PSD), Lucreţia Roşca (PSD), Liviu Bogdan Ciucă (PC) şi Aurel Nichita (PSD), până în iunie 2013, când a trebuit să renunţe la funcţie pe motive de incompatibilitate. El a fost înlocuit, în urma alegerilor parţiale, de Laura Marin (PSD), care deţinea până la vremea respectivă funcţia de inspector general al Inspectoratului Şcolar. Formula senatorilor gălăţeni este: Ionel Daniel Butunoi PSD, Eugen Durbacă PC, Paul Ichim PNL, Nicolae Marin PSD, Gheorghe Saghian PSD.
15 Guverne de la Revoluţie
De la Revoluţie, România a avut 15 Guverne, Petre Roman fiind primul om care a stat în fruntea Guvernului după ieşirea din comunism. Acesta a fost prim-ministru prima dată în perioada 26 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, când a fost numit de CFSN, apoi între 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1991, în urma desemnării de preşedintele Ion Iliescu şi a votului Parlamentului, până când mineriada din septembrie 1991 a dus la demisia lui.
Theodor Stolojan a devenit prim ministru pe 16 octombrie 1991 şi a condus Guvernul până pe 18 noiembrie 1992. În această perioadă au fost liberalizate preţurile.
În perioada Guvernului Nicolae Văcăroiu, 20 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996, s-a recuperat o mare parte din declinul economic, iar PIB-ul a crescut cu 17,5. De asemenea, a crescut productivitatea industriei, iar rezerva valutară a ajuns la 750 de milioane de dolari. În 1995, Guvernul a transmis Consiliului Uniunii Europene o cerere de aderare.
Au urmat Guvernele Victor Ciorbea, 12 decembrie 1996 - 17 aprilie 1998, Radu Vasile - 17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999. Cel din urmă s-a confruntat cu o nouă mineriadă. Ministrul industriilor de atunci, Radu Berceanu, a decretat ca minele de la Dâlja şi Bărbăteni să fie închise, ca urmare a programului de restructurare a mineritului din Valea Jiului. Salariile minerilor şi restructurarea au făcut ca minerii să se revolte încă o dată. Lucrurile au degenerat într-o adevărată bătălie, până când prim ministrul a acceptat dialogul cu minerii şi a fost încheiat Pacea de la Cozia, care prevedea neînchiderea minelor respective.
Mugur Isărescu a fost prim ministru în 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000, urmat de Adrian Năstase - 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004, perioadă cunoscută pentru vânzarea Sidexului şi a Petromului, dar şi pentru continuarea negocierilor cu UE, ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoreau în Spaţiul Schengen şi aderarea la NATO. Guvernul a atras totodată în această perioadă critici, pentru că nu a reuşit să combată corupţia.
Liberalul Călin Popescu – Tăriceanu a fost prim-ministru în perioada 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008. În 2007 România adera la Uniunea Europeană.
Perioadele Guvernării lui Emil Boc, 22 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009 şi 23 decembrie 2009 - 9 februarie 2012, au coincis cu criza economică, dar şi cu protestele împotriva reformelor acestuia în sistemul sanitar.
Mihai Răzvan – Ungureanu a fost prim ministru în perioada 9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012, când a fost demis prin moţiune de cenzură parlamentară depusă de USL.
Au urmat apoi cele trei guvernări Victor Ponta: 7 mai 2012-21 decembrie 2012, 21 decembrie 2012-5 martie 2014 şi 5 martie 2014 – prezent. Printre primele măsuri pe care le-a luat la preluarea funcţiei au fost creşterea salariilor bugetarilor, dar şi returnarea eşalonată a contribuţiilor la asigurările de sănătate, care au fost reţinute pensionarilor în timpul guvernelor Boc şi Ungureanu. Guvernul său a transferat Institutul Cultural Român (ICR) de la Preşedinţie la Parlament, socotind că acest lucru ar aduce mai multă transparenţă.
În 2014, premierul României, Victor Ponta, candidează pentru funcţia de Preşedinte. Campania electorală a stat însă sub semnul protestelor generate de faptul că mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze. Acesta a fost motorul care a dus la un curent favorabil candidatului ACL, Klaus Iohannis. Aşa se face că, în ciuda majorităţii pronosticurilor de dinainte de alegeri, primarul Sibiului a ajuns să câştige cursa pentru Cotroceni. Noul preşedinte va depune jurământul în faţa Parlamentului chiar pe 21 decembrie, ziua care ne aminteşte de zorii democraţiei româneşti.
