PREŞEDINŢII României în 25 de ani de democraţie. De la Duminica orbului la Revoluţia pe Facebook

PREŞEDINŢII României în 25 de ani de democraţie. De la Duminica orbului la Revoluţia pe Facebook
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

* În 25 de ani de la Revoluţie, românii au avut „un preşedinte pentru liniştea noastră”, un preşedinte „învins de sistem”, un preşedinte „jucător” şi, de ieri, un preşedinte care crede în „puterea lucrului bine făcut” *România a petrecut zece ani cu Ion Iliescu, patru ani cu Emil Constantinescu, zece ani cu Traian Băsescu şi e gata pentru cinci ani cu Klaus Iohannis


În 25 de ani de democraţie, românii au ajuns la al patrulea preşedinte ales, dar au avut şi trei preşedinţi interimari. În acest sfert de veac şefii statului român au fost nevoiţi să facă faţă protestelor de stradă, convulsiilor sociale, mineriadelor, grevelor, suspendărilor din funcţie, dar şi revoluţiilor pornite de pe Facebook.

Ion Iliescu, „un preşedinte pentru liniştea noastră”

Primele alegeri prezidenţiale libere au avut loc pe 20 mai 1990, în „Duminica Orbului”, sărbătoare creştină în care se celebrează unul dintre miracolele lui Iisus Hristos: i-a redat vederea unui orb din naştere. În vreme ce Mântuitorul i-a dăruit lumina ochilor, românii au votat „orbeşte” cu Ion Iliescu, la singurul scrutin prezidenţial care a avut doar un singur tur.

De profesie inginer hidrolog, Ion Iliescu a devenit preşedintele ales din poziţia de preşedinte provizoriu al ţării. Primul său mandat a durat doi ani. Atât perioada sa de provizorat prezidenţial, cât şi primul mandat de şef de stat au fost marcate de convulsii sociale, de violenţe, răniţi, morţi şi arestări.

În 1990, limba română s-a îmbogătit cu un nou cuvânt: mineriadă, eveniment care s-a repetat în ianuarie, februarie, iunie, dar şi în septembrie 1991. Practic, în ianuarie, februarie şi iunie, Ion Iliescu a chemat la Bucureşti minerii din Valea Jiului pentru a „restabili ordinea” cu deranjată de manifestările de protest ale organizaţiilor civice, în special ale studenţilor. Cea mai sângeroasă şi mai brutală mineriadă a avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. De fiecare dată Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru că au „salvat democraţia din România”. Au „salvat-o” înnăbuşind protestele cu bâte, topoare, târnăcoape şi lanţuri. Iar numărul real al victimelor va constitui mereu o controversă.

În septembrie 1991, Ion Iliescu avea să afle ce înseamnă forţa minerilor nemulţumiţi de neajunsurile din Valea Jiului şi aduşi la Bucureşti de liderul sindical Miron Cozma. Şi tot în 1991, a fost formulată şi adoptată prin referendum noua Constituţie a României.

În 1992, Ion Iliescu a câştigat din nou fotoliul de preşedinte cu sloganul “Un preşedinte pentru liniştea noastră”. În timpul primului mandat constituţional al lui Iliescu, România s-a stabilizat şi democratizat parţial, trecând, lent, de la economia dirijată spre o economie de piaţă.

Emil Constantinescu, preşedintele învins de sistem

În 1996, românii au votat „schimbarea”. De profesie geolog, dar şi absolvent de Drept, Emil Constantinescu a devenit preşedintele ales al României, candidând din partea Convenţiei Democratice Române. Istoria recentă a reţinut că Emil Constantinescu a fost una dintre personalităţile care au protestat împotriva regimului Iliescu în cadrul unui miting de 42 de zile, în aprilie – mai 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

Cu Emil Constantinescu preşedinte, România a făcut paşi importanţi pe drumul reformei în economie, justiţie şi administraţie. În mandatul său au fost adoptate legea de restituire a terenurilor agricole şi pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. De asemenea, au fost modificate şi completate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile.

Mandatul lui Constantinescu a fost marcat de două mineriade. Mineriada din ianuarie 1999 a avut ca mobil salariile şi programului de restructurare a mineritului, şi s-a încheiat cu pacea de la Cozia. Ultima mineriadă, din februarie 1999, provocată de condamnarea „Luceafărului Huilei”, Miron Cozma, la 18 ani de detenţie, a avut ca rezultat înfrângerea minerilor. Şi de această dată au existat victime.

Preşedintele Constantinescu a reprezentat România la principalele reuniuni la vârf care au avut ca rezultate nominalizarea României pe primul loc al celui de al doilea val de extindere a NATO, dar şi la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Emil Constantinescu nu a mai candidat pentru un nou mandat de preşedinte al României, ba mai mult, la finalul mandatului său, se declara public “învins de sistem”.

Din nou cu Ion Iliescu

În 2000, românii s-au întors la Ion Iliescu, alegându-l pentru a treia oară preşedinte al României. Cu Iliescu şef de stat au continuat o parte din şirul reformelor începute de guvernele anterioare între 1996 şi 2000.

Istoria va consemna că în timpul celui de-al doilea mandat al său, România a fost primită în NATO şi s-au încheiat cu succes negocierile de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană.

Pe 20 decembrie 2004, din ultima zi a celui de-al doilea mandat constituţional, Ion Iliescu a prezentat un bilanţ al principalelor realizări din cei patru ani. Iliescu s-a lăudat cu consolidarea statului de drept şi a democraţiei, redresarea economică şi socială, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale românilor, reforme pentru modernizarea ţării, reconcilierea naţională, pacea şi stabilitatea socială şi debirocratizarea instituţiilor statului.

Preşedintele jucător Traian Băsescu

Traian Băsescu, de profesie ofiţer în marina comercială, a devenit preşedinte al României din poziţia de primar al Bucureştiului, în 2004. A candidat din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr, PNL - PD.

Cel mai important eveniment al primului său mandat s-a petrecut pe 1 ianuarie 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Traian Băsescu s-a declarat şi manifestat ca un „preşedinte jucător”.

Implicarea i-a atras şi prima suspendare din funcţie, în 2007. PSD a fost cel care a iniţiat acţiunea de suspendare, a preşedintelui, acuzându-l de încălcarea Constituţiei, iar Parlamentul a aprobat demersul. Suspendarea a devenit efectivă pe 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituţională a luat act de decizia Legislativului, Nicolae Văcăroiu (PSD), preşedintele Senatului, devenind preşedintele interimar. La referendumul din 19 mai 2007, 74,48 la sută dintre votanţi au spus „Nu” suspendării, aşa că pe 23 mai 2007 Băsescu a revenit la cârma ţării.

Unul dintre cele mai importante demersuri iniţiate de Traian Băsescu s-au suprapus cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009: referendumul pentru un parlament unicameral şi cu cel mult 300 de deputaţi, la care cei mai mulţi votanţi au răspuns pozitiv.

Traian Băsescu a fost reales preşedinte al României în 2009, la finalul unui tur de scrutin foarte strâns. Mai mult, pentru o singură noapte, adversarul său, social-democratul Mircea Geoană, s-a simţit preşedinte.

În ianuarie 2012, preşedintele Băsescu a avut parte de proteste violente de stradă după ce, într-o emisiune televizată, l-a atacat virulent pe dr. Raed Arafat. Mandatul lui Băsescu a fost marcat de disputele de natură constituţională dintre premierul Victor Ponta şi preşedinte, care să reprezinte România la lucrările Consiliului European de la Bruxelles.

2012 avea să-i aducă lui Băsescu a doua suspendare. Între 9 iulie şi 27 august 2012, preşedinte interimar al României a fost Crin Antonescu (PNL). Băsescu s-a reîntors în fruntea ţării după ce referendumul pentru suspendarea lui , la care 87,52 la sută dintre participanţi au răspuns „Da” a fost invalidat de Curtea Constituţională pe motiv că nu a întrunit cvorumul necesar.

Klaus Iohannis, noul preşedinte

Începând de ieri, 21 decembrie, noul preşedinte al României este Klaus Iohannis. Profesor de fizică, Iohannis a fost ales în fruntea ţării din poziţia de primar al Sibiului, candidând din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PD.

Un cuvânt greu de spus, dacă nu chiar decisiv în mobilizarea electoratului la urne, în cel de-al doilea tur de scrutin, dar şi în alegerea lui Iohannis l-a avut „revoluţia pe Facebook”. Din paginile de socializare a pornit mişcarea de solidarizare cu românii din Diaspora care au fost umiliţi şi batjocoriţi pentru a-şi exercita dreptul de vot, din cauza organizării defectuoase a secţiilor de votare. Românii au stat ore în şir la cozi, în frig şi ploaie, iar unii nici nu au mai apucat să voteze. Umilinţa prietenilor şi a rudelor din străinătate, transpusă în mii de fotografii şi filmuleţe pe Facebook a dat naştere la un val de mitinguri şi marşuri care au avut şi o componentă anti-Ponta şi anti-PSD, dar şi de susţinere a lui Iohannis.

Noul preşedinte are la dispoziţie cinci ani pentru a ne transforma ţara într-o Românie a lucrului bine făcut.

Citit 24599 ori Ultima modificare Duminică, 21 Decembrie 2014 17:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.