25 de ani de DEMOCRAŢIE/ Ei puteau fi preşedinţii României, dar au pierdut ALEGERILE

25 de ani de DEMOCRAŢIE/ Ei puteau fi preşedinţii României, dar au pierdut ALEGERILE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Istoria alegerilor îi va reţine doar ca principalii adversari ai câştigătorilor alegerilor prezidenţiale şi ca perdanţi. Noi credem că este important de ştiut cine puteau fi preşedinţii României.

În 1990, pe locul al doilea în topul preferinţelor electoratului s-a aflat, cu 10,64 procente liberalul Radu Câmpeanu.

În 1992, cel care putea fi preşedintele ţării noastre este chiar cel care ne-a devenit şef de stat patru ani mai târziu – Emil Constantinescu, şi care astfel şi-a luat atunci revanşa în faţa lui Ion Iliescu.

În 1996, cel care a pierdut alegerile în faţa lui Constantinescu a fost Ion Iliescu. Întrebarea „încuietoare” care l-a făcut să piardă puncte electorale i-a fost adresată, la ultima dezbatere electorală, de către viitorul preşedinte al ţării: „Credeţi în Dumnezeu, domnule Iliescu?”.

În anul 2000 ultra-naţionalistului Corneliu Vadim Tudor, din partea PRM, s-a luptat în al doilea tur de scrutin prezidenţial cu Ion Iliescu. Votul de alegere a celui din urmă s-a bazat pe teama românilor de a ajunge să fie conduşi de tribun.

În 2004, social-democratul Adrian Năstase a ratat şansa de a fi preşedintele României, fiind învins de Traian Băsescu.

În 2009, venit rândul social-democratului Mircea Geoană să fie la un pas de a fi şeful statului. Mai mult, pentru o noapte, Geoană chiar s-a crezut preşedinte, rămânând în istoria alegerilor cu replica „Mihaela, dragostea mea!”.

În 2014 cel care a sperat să fie preşedintele României a fost Victor Ponta, care, deşi avea un avans de zece puncte în turul întâi, a pierdut alegerile în al doilea tur, în faţa lui Klaus Iohannis.

Citit 882 ori Ultima modificare Duminică, 21 Decembrie 2014 17:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.