A trecut un sfert de secol de la Revoluţie. O groază de timp! De 25 de ani încoace, ni se promit multe. Cu carul! Însă, de făcut, s-au făcut puţine. Mult mai puţine decât ni s-au promis şi, cu siguranţă, şi mai puţine decât am sperat. Însă, poate, am sperat noi la prea mult... Sau poate că nu am fost în stare să punem în fruntea noastră oamenii capabili să aibă, la rândul lor, speranţe. Ori poate că ne-am lăsat prea lesne ademeniţi de mitomani şi de şmecheri şi am uitat scopul pentru care ne-am dorit libertatea. Sau poate că toate de mai înainte la un loc.
Un lucru e sigur, la bilanţul celor 25 de ani scurşi de la Revoluţie: mega-investiţiile mult trâmbiţate au rămas doar la stadiul de promisiune. Podul peste Dunăre, aeroportul, drumul expres Galaţi-Brăila sau conectarea zonei noastre la o reţea rutieră rapidă de comunicaţii au devenit mai degrabă motiv de dezamăgire decât licăr de speranţă.
Ce s-a promis şi ce-a ieşit
Cartierul "Dimitrie Cantemir" (denumit, la început, cartierul "Siret"), aflat la ieşirea din Galaţi spre Brăila, este una dintre marile realizări cu care se mândrea fostul primar Dumitru Nicolae. În prezent, în cartierul ANL locuiesc peste 1.000 de oameni, dar condiţiile lor de trai nu sunt, nici pe departe, minunate sau confortabile, aşa cum promiteau autorităţile în anul 2005. Autobuzul circulă rar, iar pentru a merge la cumpărături de orice fel oamenii sunt nevoiţi să se deplaseze în oraş. Dar să ne amintim de planurile din 2005 ale municipalităţii pentru "Dimitrie Cantemir": „centru comercial şi de recreere modern, la nivel occidental, cu circa 2.000 de locuri de parcare, săli de cinema multiplex, hipermarket, galerie comercială”. Niciunul dintre aceste obiective nu a fost realizat. Ba mai mult, cei care locuiesc în cel mai mare cartier ANL al Galaţiului nu-şi pot achiziţiona, deocamdată, apartamentele, deoarece cartierul are un statut juridic incert al terenului. Locuinţele se află, din punct de vedere al împărţirii administrativ-teritoriale, pe raza judeţului Brăila, în comuna Vădeni, dar sunt administrate de Consiliul Local Galaţi, iar cei care locuiesc în apartamentele ANL sunt gălăţeni.
Cel mai mare proiect de infrastructură
Proiectele ISPA rămân cele mai importante lucrări de infrastructură realizate la nivelul municipiului Galaţi. Este vorba despre sistemul integrat de colectare a deşeurilor menajere şi industriale, prin care s-a dorit crearea unui nou sistem de management al deşeurilor, în urma căruia oraşul nostru să se alinieze în rândul celor civilizate, dar şi cel privind reabilitarea reţelelor de apă potabilă, canalizare şi construcţia staţiei de epurare a apelor uzate. Numai că modul în care au fost implementate cele două proiecte de infrastructură a născut controverse. Una dintre acestea se referă chiar la vestita "falezogaură".
De cealaltă parte, containerele destinate colectării selective, cumpărate din bani europeni, sunt din ce în ce mai rar de găsit în cartiere, iar la acest moment colectarea selectivă în rândul populaţiei este mai degrabă un vis frumos.
Muzeu al tradiţiei creştine
Unul dintre cele mai importante „ctitorii” ale ultimului sfert de secol la Galaţi a fost inaugurată chiar în acest an, cu prilejul Sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei. „Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos”, căci despre acesta este vorba, este amenajat în incinta Palatului Episcopal, complet reabilitat, şi aparţine Arhiepiscopiei "Dunării de Jos". Muzeul găzduieşte aproape 400 de exponate. Nucleul colecţiei permanente a acestuia a fost format din circa 300 de obiecte. Pe parcurs, zestrea expoziţională s-a îmbogăţit cu încă aproape o sută de comori de patrimoniu.
Cu eforturi proprii, Arhiepiscopia "Dunării de Jos" a creat, în spatele muzeului, un corp de clădire care găzduieşte un atelier de restaurare cu patru secţii. Acolo se lucrează la recondiţionare de carte, textile, icoane şi obiecte de cult.
Instituţie muzeală de succes
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, una dintre marile instituţii muzeale din ţară, este unul dintre locurile preferate de gălăţeni şi de turişti pentru a se destinde, indiferent de anotimp. Cea mai importantă atracţie a acestuia este Grădina Botanică, ce se întinde pe nu mai puţin de 18 hectare. Aceasta a fost concepută pe mai multe sectoare: Flora şi vegetaţia României, Flora lumii, Grădina japoneză, Rosariumul, Flora ornamentală, Flora utilă şi Serele. Observatorul astronomic este cel mai mare şi mai modern observator public din ţară, cu acoperiş tractabil şi un sistem optic de ultimă generaţie, singurul de acest tip din România. Nu trebuie uitat Acvariul, situat la demisolul clădirii, care cuprinde o colecţie impresionantă de specii de peşti. Grădina Zoologică, o altă secţie a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, s-a aflat într-un amplu proces de modernizare, iar anul viitor îşi va deschide porţile pentru public.
Parcul Industrial
Ne-a luat nu mai puţin de zece ani să punem pe picioare un parc industrial, perioadă în care alte oraşe din ţară nu au construit doar unul, ci două şi chiar trei astfel de obiective, menite să atragă investitori. La Galaţi, s-a lucrat cu încetinitorul la acest proiect, dovadă că astăzi Parcul Industrial abia dă semne că devine funcţional. Acesta este amplasat pe malul Dunării, în partea de sud-est a municipiului Galaţi, şi se întinde pe o suprafaţă de 21,8 hectare. „Scopul Parcului Industrial îl constituie susţinerea economiei locale şi regionale, dezvoltarea pe orizontală a acesteia şi crearea de locuri de muncă”, spun, pe site-ul propriu, reprezentanţii societăţii care administrează Parcul.
Poate nu vor fi nevoie de alţi zece ani pentru ca Parcul Industrial din Galaţi să ajungă să stârnească şi interesul investitorilor.
Şi-avem şi mall acum
În ultimii ani, gălăţenii au privit cu jind la vecinii din Brăila, care se lăudau nu doar cu un mall, ci şi cu un cinematograf şi au cerut insistent municipalităţii să facă eforturi pentru a atrage investitori la malul Dunării, interesaţi să dezvolte un centru comercial. După mai multe promisiuni ale autorităţilor, neduse la îndeplinire, în luna noiembrie a anului trecut, dezvoltatorul NEPI a inaugurat Shopping City, pe bulevardul George Coşbuc. De câteva ori s-a vorbit şi despre realizarea unui cinematograf, dar dezvoltatorii nu au dat ca sigură construirea acestuia, precizând doar că este luat în calcul un astfel de proiect.
Prea puţine parcuri şi verdeaţă
Tot în perioada postdecembristă, oraşul de la malul Dunării a câştigat două dintre puţinele parcuri cu care se poate mândri. Este vorba despre Parcul Mazepa (acum, "Viva"), complet modernizat, cel mai frumos parc din oraş de altfel, şi Parcul "Coposu", aflat în apropierea Inelului de Rocadă. Cel din urmă are nevoie de reabilitare, întrucât mobilierul şi aleile îi sunt degradate. Cu atât mai mult cu cât suprafaţa acestuia este destul de generoasă, iar numărul oamenilor care îi calcă „pragul” este foarte mare. Anul trecut a fost realizat şi primul parc de cartier, în Micro 39, însă nu sunt puţine cartierele Galaţiului care au nevoie de astfel de locuri de distracţie pentru copii. Nu de alta, dar oraşul duce lipsă acută de locuri de agrement.
În 2012, a luat naştere şi Parcul din zona Selgros, care însă nu a fost întreţinut. Politicienii şi aleşii noştri au tot timpul soluţii şi planuri pentru orice. Din păcate, nu mulţi dintre aceştia se pot lăuda cu realizări notabile. Poate că, odată cu împlinirea unui sfert de veac de la Revoluţie, cei care conduc destinele acestui oraş şi judeţ vor căpăta elan.
Case care ajung ruine
Dacă asupra străzilor, trotuarelor sau parcurilor, autorităţile şi-au mai îndreptat privirea în ultimii ani, de clădirile de patrimoniu ale oraşului pare să nu-i fi păsat îndeajuns de mult niciunui primar. Dovadă că, astăzi, multe dintre imobilele declarate monument istoric stau să se prăbuşească. Dezastrul urbanistic poate fi observat cu uşurinţă doar făcând o plimbare pe străzile Mihai Bravu şi Al. I. Cuza. Dar nici străzile Domnească sau Bălcescu nu sunt de neglijat. Numeroase case cu o arhitectură aparte, impunătoare şi frumoase în trecut, riscă să rămână doar amintire. Pe multe dintre acestea, un cutremur mai serios le-ar pune la pământ într-o secundă. Nu de alta, dar multe dintre imobile nu mai sunt nici măcar întregi, fiind uşor de observat faptul că nu doar tencuiala le-a fost afectată de trecerea timpului, ci şi structura de rezistenţă a pereţilor. Ba mai mult, şi cărămizile au început să li se desprindă şi să se zdrobească de pământ.
După modelul municipalităţii din Brăila, de exemplu, Primăria Galaţi ar fi putut să facă un proiect finanţat din bani europeni pentru reabilitarea ansamblurilor urbane din Galaţi: străzile Domnească, Mihai Bravu, Eroilor şi Bălcescu. Cu bani de la Uniunea Europeană s-ar fi putut reface trotuarele, faţadele clădirilor şi s-ar fi toaletat copacii, cum au făcut de altfel brăilenii. Dar pentru asta, este drept, ar fi trebuit să existe preocupare şi interes.
Din 2009 şi până astăzi, municipalitatea a pus la pământ şapte imobile, din cauză că se aflau în stare avansată de degradare, iar numărul acestora nu se va opri aici.
