* Ecosal a valorificat, în 2014, cu 68 de tone mai multă hârtie şi cu 300 de tone mai mult plastic decât anul trecut * Amenzile şi securizarea punctelor de colectare nu-i sperie pe hoţii de deşeuri reciclabile
La începutul lunii ianuarie 2014 făceam un bilanţ al modului în care proiectul ISPA-deşeuri a funcţionat la Galaţi, în anul 2013, prin Serviciul Public Ecosal, administratorul depozitului de deşeuri Tirighina şi al gunoiului în general în oraşul de la Dunăre. Astfel, din datele furnizate în decembrie anul trecut de Ecosal, aflasem că, în perioada ianuarie - noiembrie 2013, au intrat doar 590 de tone de deşeuri de sortat în staţia de sortare de la Tirighina, iar din această cantitate au fost valorificate puţin peste 456 de tone, plus încă 26 de tone provenite de la coşurile de gunoi stradale.
Defalcat, pe tipuri de deşeuri, au fost vândute în anul 2013, mai puţin luna decembrie, 350 de tone de hârtie şi carton, 28 de tone de PET-uri, 2,7 tone de metal şi 78,6 tone de sticlă. De asemenea, au fost prelucrate 2.258 de tone de deşeuri pentru compost, dar numai 515 tone au putut fi valorificate.
E mai bine sau nu faţă de anul trecut?
Dacă Ecosal a reuşit să-şi îmbunătăţească managementul deşeurilor, veţi vedea în rândurile ce urmează. Potrivit raportului Ecosal, în anul 2014, în perioada ianuarie - noiembrie, au fost valorificate 227,2 tone de hârtie, 191,3 tone carton, 328,8 tone de plastic, 21,7 tone de metal, 149,8 tone de sticlă, 4,9 tone DEEE, 56 tone de lemn şi 1.770,1 tone de deşeuri vegetale (compost). "Această cantitate reprezintă numai 70 la sută din cantităţile colectate şi sortate în staţie, restul de 30 la sută reprezentând refuz (deşeuri menajere)", subliniază raportorul.
Dacă e să facem un calcul, Ecosal a reuşit să strângă în 2014 cu 68 de tone mai multă hârtie şi carton şi cu 300 de tone mai mult plastic decât anul trecut, dar şi să valorifice mai mult compost.
Măsuri s-au luat, dar n-au prea funcţionat
Anul acesta, Ecosal a hotărât să securizeze mai multe puncte de colectare. În luna octombrie, 54 din punctele de colectare din oraş erau securizate, în schimb chiar şi la acestea hoţii au găsit cum să sustragă materialul reciclabil. Motiv pentru care secţia Menaj din cadrul Ecosal a trebuit să se gândească la noi soluţii, astfel încât hoţii de PET-uri şi carton să nu mai ajungă la deşeuri.
„În momentul în care am făcut securizarea la punctul respectiv, prima mişcare a celor care fură deşeuri reciclabile a fost să decupeze o fantă la gura de umplere cu bomfaierul. Au tăiat ca o uşiţă, intră acolo un copil sau cineva mai mic şi scoate pe acolo deşeurile. Are suprafaţa respectivă accesibilă în partea superioară, pentru care am zis să facem o întăritură metalică, de aşa manieră încât să nu se mai poate intra, un fel de capac”, ne-a explicat şeful din cadrul Ecosal, Vasile Taşcă. 28 din punctele securizate aveau în octombrie fante în igluuri, create de hoţi. Tot atunci, şeful secţiei Menaj ne spusese că ar mai trebui securizate 114 de puncte de colectare selectivă, însă ar trebui ca la toate cele 169 să se creeze şi acel capac care să-i împiedice pe hoţi să mai facă "uşiţe de intrare".
Totodată, pentru a recupera cât mai mult din deşeurile reciclabile, Ecosal a luat decizia să plătească oameni pentru a colecta PET-uri dintre deşeurile menajere ajunse în groapa de gunoi. Potrivit şefei depozitului de la Tirighina, Mirela Furtună, oamenii respectivi strâng lunar peste 50-60 de tone de PET-uri.
Campanie de conştientizare
Între timp, a apărut, în iulie, şi Legea 99/2014 privind serviciul public de salubrizare, care menţionează pentru prima dată că autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor populaţiei şi interzice, tot în premieră, furtul din containere al deşeurilor reciclabile. Cu toate acestea, cei care se întreţin din colectarea deşeurilor din eurocontainere şi pubele destinate colectării separate continuă să fure, chiar şi cu riscul amenzii, pentru că alt venit nu au.
De asemenea, spre sfârşitul anului, directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a demarat o campanie de conştientizare a colectării selective, care a costat 11.000 de lei. Cu aceşti bani, serviciul a tipărit şi distribuit în şcolile din Galaţi 8.500 de cărţi de colorat destinate elevilor de la clasele 0 şi I, prin care să îi informeze cum ar trebui colectate deşeurile reciclabile şi în ce tipuri de recipiente ar trebui să arunce hârtia, plasticul, sticla şi metalul. De asemenea, s-au tipărit şi distribuit 2.000 de afişe pentru asociaţiile de proprietari, s-au lipit pe 800 de coşuri de gunoi din oraş, aflate în zona centrală, dar şi pe 32 de containere subterane din oraş, stickere cu mesaje ale campaniei. Câteva dintre maşinile de gunoi poartă şi ele câteva mesaje sugestive, cum ar fi "Galaţi, oraş al teilor şi al iubirii (nu al PET-urilor aruncate şi al nesimţirii). Câteva dintre mesaje sunt mai agresive, arătând un porc care aruncă gunoiul exact lângă coşul de gunoi.
Mutarea centrelor de colectare în afara municipiului
Dacă amenzile nu îi sperie pe hoţii de deşeuri, una dintre soluţii ar fi şi cea întrevăzută de directoarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu, respectiv de a scoate centrele de colectare în afara oraşului. Aceasta a solicitat Primăriei Galaţi, într-o şedinţă desafăşurată la Prefectură, să ia măsuri pentru ca societăţile care colectează deşeuri să funcţioneze în afara oraşului şi nu în cartiere, aşa cum este în prezent cazul multora. Conducerea APM va solicita municipalităţii să adopte în Consiliul Local o hotărâre prin care să fie interzisă funcţionarea centrelor de colectare în afara zonelor industriale. Soluţia ar veni cum nu se poate mai bine pentru Ecosal, care astfel poate prinde ceva mai multe deşeuri reciclabile. Trebuie menţionat faptul că un hoţ de reciclabile strânge într-o zi de muncă aproximativ 30-40 de kilograme de PET-uri.
