* Planurile aprobate recent de aleşii locali pentru faleza Dunării reglementează restructurarea garajelor, amplasarea de pontoane şi construcţia de eventualele sedii de instituţii sau clădiri de locuinţe cu un regim de înălţime strict
Faleza Dunării ar trebui să constituie principala axă verde a oraşului, cel puţin aşa au stabilit aleşii în Planul Urbanistic General al Galaţiului. Pentru atingerea acestui obiectiv, ea trebuie să fie "dinamică, susţinută prin puncte de interes, accesibilă, atractivă, sigură şi prezentă în viaţa comunităţii", ne-a declarat arhitectul şef al Galaţiului, Teodora Voicilă.
Pentru început, aleşii au aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Faleza Dunării şi Regulamentul local de urbanism aferent, elaborate de firma bucureşteană Quattro Design SRL în asociere cu SC Halcrow România SRL. Iată cele mai importante prevederi ale acestora.
Ce este cuprins în PUZ
Planul Urbanistic al Falezei cuprinde patru zone construite. Prima este încadrată de bulevardul Falezei, Dunăre, debarcader bac şi strada Navelor. Cea de-a doua, zona Precista, este delimitată de strada Roşiori, bulevardul Falezei, străzile Militari şi Portului. Cea de-a treia cuprinde imobilele de pe strada Portului nr. 2-4, 6, 8, 3, 5, 7 şi taluzul către strada Portului plus restaurantul Panoramic, iar cea de-a patra zonă, Portul comercial, până la Pescăriile Statului.
Ce mai pluteşte pe Dunăre
Regulamentul permite amplasarea de pontoane, debarcadere plutitoare, docuri plutitoare, platforme pentru belvedere şi ambarcaţiuni mici atâta vreme cât, prin volum şi loc, nu se creează bariere de vizibilitate spre Dunăre. Aceste construcţii plutitoare pot găzdui restaurante, puncte de informare turistică sau agenţii de turism, expoziţii, pot servi ca puncte de belvedere sau debarcader.
Jos garajele!
Regulamentul local de urbanism prevede negru pe alb: „Toate terenurile proprietate publică sau privată a municipiului, din limita Planului Urbanistic, ocupate de construcţiile de garaje, constituie zone destinate restructurării urbane şi, în funcţie de resursele publice disponibile, vor fi desfiinţate, pentru ca terenurile să fie ocupate de parcaje la sol”.
Cât de sus construim?
Regulamentul impune un regim de înălţime a construcţiilor noi de pe Faleză, în funcţie de destinaţia acestor imobile. În cazul clădirilor care vor găzdui instituţii şi servicii publice, în zona Turnului Tv se menţine înălţimea existentă, în zona Bisericii "Sf. Casian şi Gherman" sunt permise construcţii doar cu parter, iar în zona ITM se poate ajunge până la P+6. La Inspecţia Sanitară de Stat, înălţimea maximă admisă coboară la P+3, iar în zona Şcolii nr. 24 - la P+1. În Cartierul Port şi în zona sediului Poliţiei de Frontieră sunt permise construcţii P+3, iar la Grupul Şcolar de Marină - P+4. La Biserica Precista, o construcţie nouă are nevoie de studii istorice, peisagistice şi de vizibilitate, iar înălţimea ei maximă la cornişă nu va depăşi şapte metri, adică P+1. Cele mai înalte clădiri sunt permise în zona Curţii de Conturi - P+5 şi în zona Biroului Vamal - P+10.
În ceea ce priveşte locuinţele, în zonele dintre strada Armata Poporului şi bd. Falezei şi în lungul bd. Falezei, între Grădina Botanică şi Biserica "Sf. Casian şi Sf. Gherman", înălţimea maximă a noilor construcţii va fi de trei niveluri supraterane, P+2+M. La vest de Grădina Botanică va fi permisă construirea de locuinţe colective noi cu înălţimea medie de P+3-4. În schimb, regulamentul prevede clar că „este interzisă mărirea densităţii construirii în interiorul ansamblurilor de locuinţe colective prin realizarea de construcţii noi (inclusiv construcţii provizorii) în spaţiile libere dintre construcţiile existente”.
ÎNCEPE CONSTRUCŢIA celui de-al doilea CARTIER de locuinţe sociale. CÂT COSTĂ CONTRACTUL
