* Unele din zonele în care autorităţile locale nu au mişcat un deget pentru salubrizarea cursurilor de apă au fost lovite de dezastrul din septembrie 2013
Viiturile şi inundaţiile trec, dar iresponsabilitatea şi ignoranţa unora dintre edilii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Galaţi persistă. Un control efectuat de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA), împreună cu reprezentanţi ai ISU, Gărzii de Mediu şi ANIF, a scos la iveală, încă o dată, lipsa de preocupare a aleşilor în a lua măsuri care să protejeze comunitatea în cazul unor precipitaţii abundente, care ar putea genera inundaţii în comunele pe care le conduc.
Potrivit ing. Liviu Baltag, şef Birou Exploatare-Lucrări în cadrul SGA, „acţiunea a avut ca scop verificarea, în principal, a cursurilor de apă pe care s-au produs în anii anteriori blocaje care au condus la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, precum şi localităţile în care au avut loc inundaţii ca urmare a nerealizării sau neîntreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale”.
80 la sută dintre localităţi, pe picior greşit
Dintre cele 46 de unităţi administrativ-teritoriale verificate de comisia mixtă, în cazul a nu mai puţin de 37 de comune „igienizarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale nu este corespunzătoare”.
Conform raportului întocmit de SGA şi prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural, reţeaua de rigole este parţial sau, în anumite zone, complet colmatată la Suhurlui, Pechea, Costache Negri, Cudalbi, Nămoloasa, Fundeni, Independenţa, Drăgăneşti, Tecuci, Buciumeni, Nicoreşti, Smârdan, Schela, Slobozia Conachi, Brăhăşeşti, Cosmeşti, Gohor, Ţepu, Priponeşti, Ghidigeni, Corni, Drăguşeni, Rediu, Cuca, Măstăcani, Frumuşiţa, Suceveni, Cavadineşti, Matca, Corod şi Valea Mărului.
La Umbrăreşti, Iveşti, Lieşti şi Barcea, în urma lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare, o parte din reţeaua de şanţuri şi rigole marginale a fost astupată de către constructor.
Totodată, membrii comisiei au descoperit depozite de balast (pietriş şi nisip) pe rigolele de scurgere a apelor pluviale în Pechea, Nămoloasa, Fundeni, Umbrăreşti, Smârdan şi Rediu. La Târgu Bujor, însă, „nu există reţea de şanţuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţii”!
Invazie de deşeuri şi buruieni
Nu mai puţin de 34 de cursuri de apă, afluenţi ai Siretului, Bârladului şi Prutului (Berheci, Zeletin, Tecucel, Corozel, Călmăţui, Geru, Suhurlui, Mălina, Chineja, Bujoru, Oarba, etc) şi 30 de formaţiuni torenţiale şi ravene au fost verificate, fiind descoperite numeroase nereguli. Astfel, există depozitări necontrolate de deşeuri în zona de protecţie a cursurilor de apă (Costache Negri, Griviţa, Umbrăreşti, Cosmeşti, Priponeşti, Ghidigeni, Vârlezi, Suceveni, Cavadineşti, Târgu Bujor şi Matca), vegetaţie ierboasă şi lemnoasă în albia majoră a râurilor şi zona de protecţie, dar şi construcţii gospodăreşti în albie şi zonele de protecţie (Smârdan, Suceveni, Târgu Bujor, Băneasa, Matca şi Brăhăşeşti).
Nicio unitate administrativ-teritorială nu a fost însă amendată, întrucât, susţine SGA, „UAT-urile au realizat în totalitate sau parţial măsurile trasate” şi „şi-au luat angajamentul de a finaliza măsurile trasate în urma noului termen dat”.
