- declară Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, în interviul în exclusivitate acordat ziarului "Viaţa liberă"
Progresele din domeniul combaterii corupţiei au făcut ca România să fie lăudată în ultimul raport MCV. Asta nu înseamnă că am scăpat cu totul de „steguleţele roşii” din domeniul Justiţiei. Mai avem încă „derapaje” în acest domeniu, precum atacurile la adresa instituţiilor anticorupţie, imunitatea care îi menţine pe unii dintre cei vizaţi de anchete deasupra legii sau pachete de propuneri legislative ce afectează independenţa Justiţiei. Despre toate acestea, am avut ocazia să discutăm cu dna Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, într-o întâlnire facilitată de programul „Bursele Europene – Jurnalişti în Dialog”, iniţiat de Freedom House şi Comisia Europeană. Şi iată ce am aflat.
- Pe măsură ce încrederea românilor în Justiţie creşte, devin din ce în ce mai vocale şi atacurile la adresa Justiţiei, unele chiar din partea unor autorităţi publice. Cum se explică asta, care este poziţia CE?
- Este clar că există o componentă emoţională foarte puternică, este normal. Ca efect al luptei anticorupţie sunt oameni care îşi pierd libertatea, nu este puţin lucru. Tocmai de aceea analizăm cu mare atenţie toate informaţiile pe care le primim, mai ales că, de multe ori, acestea se bat cap în cap. Sunt informaţii care spun că Justiţia funcţionează şi are rezultate foarte bune, sunt informaţii care spun că există acţiuni abuzive, că s-a mers prea departe. Cu aceeaşi atenţie ne aplecăm asupra tuturor. Iar în momentul în care întocmim acele rapoarte MCV, folosim mai multe surse, nu una singură şi ne luăm un an de zile timp pentru a cerne impresiile subiective de realităţile obiective. Încercăm foarte mult să lucrăm pe „facts and figures” - fapte reale, palpabile, cifre sau statistici.
- Unele atacuri au fost, totuşi, foarte dure. Parlamentari, miniştri acuză DNA „de dictatură”. Nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Consiliul Suprem al Magistraturii nu au scăpat de atacuri făţişe…
- Analizăm inclusiv aceste informaţii şi le coroborăm şi cu informaţiile pe care le obţinem din alte surse, surse publice, de altfel, evidenţiate în mod transparent în rapoartele noastre. Pentru noi, important este să ne asigurăm că Justiţia este independentă, că există o separare nu numai de drept, ci şi de fapt a puterilor în stat (legislativă, executivă şi judecătorească – n.r.) şi că fiecare îşi face treaba ei. Ce mi-aş dori, personal, să văd este că aceste puteri din stat cooperează unele cu altele şi nu luptă unele împotriva altora. Sper că acesta va fi pasul următor, pentru că puterile într-un stat au rolul de a întări acel stat şi ne dorim foarte mult ca România să fie un stat membru puternic în Uniunea Europeană.
Justiţie într-un cadru conflictual
- Aceste coliziuni, precum cele dintre Parlament şi puterea judecătorească sunt naturale, fac ele parte din „convalescenţa” Justiţiei sau a societăţii?
- Nu-mi permit să fac o astfel de analiză, să spun dacă este natural sau nu. Noi constatăm ceea ce se întâmplă… Anumite fenomene intră într-un cadru democratic de dezbatere, altele ţin de acel cadru conflictual, de care vorbeam, dintre instituţii. Dar nu cred că este în beneficiul României ca diversele puteri din stat să lupte între ele. Mai degrabă considerăm că rolul lor este să facă o echipă bună, respectându-şi mandatul pe care îl au, în beneficiul comunităţii. Să nu uităm că toate aceste instituţii sunt plătite de cetăţean să lucreze în beneficul cetăţeanului.
- În evoluţia pozitivă din Justiţie, meritul este al MCV exclusiv, a fost un element decisiv, sau era, poate, un curs natural în direcţia îmbunătăţirii luptei anticorupţie?
- Este greu de spus acum, pentru că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dacă ar fi rămas doar pe hârtie, nu ar fi produs efecte în viaţa reală. Până la urmă, şi România, şi Bulgaria, au avut MCV, iar rezultatele au fost foarte diferite. Ca în orice domeniu, omul sfinţeşte locul. Şi oamenii au făcut ca în România acest mecanism – care cum îi spune şi numele este doar „un mecanism” – să funcţioneze şi să producă rezultate. Ceea ce este important pentru noi nu este numărul arestaţilor, numărul condamnaţilor, chiar dacă aceste informaţii se regăsesc în rapoartele noastre, ci ceea ce ne interesează este să vedem o schimbare de mentalitate, de paradigmă în România, care să conducă la o situaţie în care corupţia să devină inacceptabilă din punct de vedere social; în care, nici cel care acum dă mită, nici cel care acum ia mită, nu ar mai putea nici măcar să conceapă aşa ceva, ca model de funcţionare socială.
- Au fost anchete, s-au dat şi o serie de sentinţe, cum rămâne însă cu recuperarea prejudiciilor? S-a făcut suficient în această privinţă?
- Categoric, şi acesta este un aspect pe care îl urmărim, pe care îl evaluăm şi asupra căruia ne vom pronunţa în raportul MCV din ianuarie 2016. E încă prematur pentru a spune dacă s-a făcut sau nu suficient în această direcţie, datele fiind încă în lucru. Cert este că, în raportul de anul acesta ne exprimam speranţa că rata de recuperare a prejudiciilor va creşte, pentru că, desigur, şi aceasta este o componentă a actului de justiţie.
Încă mai avem nevoie de MCV
- Parlamentul a recidivat în păstrarea imunităţii unor persoane în faţa legii. Cum se va reflecta acest lucru în viitorul raport MCV?
- Până la viitorul raport MCV, ce va fi în ianuarie 2016, un bun reper este chiar raportul din ianuarie 2015, în care se reflectă şi acest lucru şi se exprimă şi preocuparea noastră vizavi de faptul că nu există un sistem predictibil, transparent, prin care să se ia astfel de decizii în Parlament. Adică, în anumite cazuri se ridică imunitatea, în alte cazuri nu se ridică…
- Se invocă faptul că astfel de acţiuni intră într-un cadrul legal. Pe de altă parte, ele nu se încadrează şi în unul moral…
- Da, dar noi nu ne putem permite să intrăm în judecăţi de morală, vorbim doar pe reguli şi pe legi, iar aceste judecăţi de morală le pot face, eventual, numai cetăţenii. Ce am spus noi şi vom continua să o spunem, iar recent a spus-o foarte clar şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, este că dorim ca fiecare dintre aceste puteri să poată să-şi desfăşoare activitatea, inclusiv Justiţia. Iar Justiţiei, ca să meargă până la capăt, trebuie să i se creeze această independenţă. Şi sperăm ca lucrul acesta să se întâmple. Este, dacă vreţi, unul dintre lucrurile neterminate care fac ca acest mecanism MCV să fie necesar în România.
- Ultimul raport MCV a sesizat o serie de progrese importante în România. Sunt ele ireversibile, în condiţiile în care încă asistăm la tentative gen „Marţea neagră”, de „ciopârţire” a Codului Penal şi a Codului de procedură penală?
- Dacă aceste progrese ar fi ireversibile, nu ar mai exista MCV, pentru că nu ar mai fi nevoie de el. Şi aici trebuie făcută o precizare: nu trebuie pus semnul egal între MCV şi lupta împotriva corupţiei. MCV este un instrument creat de Comisia Europeană, de comun acord cu cele două stat care beneficiază de el – România şi Bulgaria – pentru a ajuta lupta împotriva corupţiei, atâta timp cât instrumentele naţionale nu sunt suficient de puternice pentru a asigura continuitatea acestei lupte. În momentul în care instrumentul cadru realizat la nivel naţional este suficient de solid şi puternic pentru a rezista şocurilor posibile, MCV-ul nu va mai fi necesar. Nu am ajuns încă în acel punct, deşi ne-am apropiat destul de mult de el.
Angela Filote - Carieră în relaţii internaţionale şi diplomaţie
Cu o experienţă de peste două decenii în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote a ocupat de-a lungul timpului funcţii importante în cadrul structurilor instituţiilor europene. Primul pas în cariera diplomatică l-a făcut în 1993, când a fost cooptată drept şefă a Departamentului de Presă şi Comunicare al Delegaţiei CE la Bucureşti. Ulterior a fost şefa Programului CE de informare şi comunicare în Turcia (2006 – 2009), şef-adjunct al Delegaţiei UE în Egipt (2009 – 2010), purtător de cuvânt al CE pe Extindere şi Politici de Vecinătate (2010), şefa Unităţii de Comunicare Internă şi Externă, DG Agri (2011 – 2013). Din ianuarie 2014, Angela Filote a fost numită şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
