* Consiliul Judeţului a investit, anul trecut, aproximativ 20 de milioane de lei în spaţii de agrement * Principalele obiective modernizate sau realizate, în 2015, sunt: Grădina Zoo, Balta Zătun şi Muzeul Pescăresc
În vara fiecărui an, autorităţile par să le dea gălăţenilor un exerciţiu de imaginaţie despre cum să-şi petreacă zilele libere, unde să se ducă să se relaxeze, dincolo de orele pe care le petrec la muncă, dincolo de toate taxele pe care trebuie să le plătească. Astfel, vom trece în revistă ce investiţii au realizat autorităţile pentru relaxarea gălăţenilor, în 2015 - câte au fost, cât au costat, dacă au fost din fonduri europene sau din bugetele proprii.
Investiţie cu finalizare întârziată
Închisă pentru modernizare în anul 2011, Grădina Zoologică este una dintre investiţiile finalizate în 2015, iar inaugurarea acesteia a fost realizată în luna august. O inaugurare care, însă, a fost întârziată cu doi ani faţă de proiectele iniţiale... Pentru modernizarea Grădinii Zoologice au fost investite, după cum declara directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, Mădălin Şerban, 3,2 milioane de euro, 80 la sută din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 20 la sută contribuţie a Consiliului Judeţului (CJ).
Defalcat, adăpostul maimuţelor (772,16 metri pătraţi) a costat nu mai puţin de 1.855.890 lei (la care se adaugă şi un bazin creat special pentru maimuţe - de 56.775 lei), cel al leilor (609,71 metri pătraţi) - 1.016.579 lei (la care se adaugă şi un bazin de peste 104.000 lei), în timp ce pentru adăpostul tigrului siberian (423,87 de metri pătraţi) s-au cheltuit 658.242,81 lei şi alţi peste 108.000 lei pentru bazin. Într-o casă nouă stau şi urşii bruni, mistreţii, vulpile roşcate, dar şi păsările răpitoare şi nerăpitoare. Printre altele, au mai fost modernizate ori construite un dispensar pentru animale (peste 186.000 de lei), un complex administrativ (576.420 lei), hală de furaje (154.166 lei), o centrală termică (308.452 lei), reţele electrice, de apă şi canalizare, împrejmuiri ale unor habitate, alei, dar şi o staţie ecologică pentru tratarea apei uzate (172.860 lei). La cele peste 11 milioane de lei se adaugă gardul împrejmuitor al grădinii, de aproximativ 100.000 de euro, din bugetul CJ. Produsul finit nu este, poate, chiar atât de spectaculos pe cât ne-am fi dorit, dar ne putem lăuda, cel puţin, că avem şi noi un Parc Zoo.
Bază de agrement modernă, fără drum pe măsură
Tot în 2015, au fost finalizate şi două proiecte care au vizat modernizarea Bălţii Zătun. Este vorba de „Restabilirea potenţialului bălţii Zătun” şi de ”Baza de agrement cu specific pescăresc Balta Zătun”, ambele fiind realizate din fonduri europene şi costând împreună peste 2 milioane de lei. Proiectele aparţin Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP), din subordinea Consiliului Judeţului.
"Restabilirea potenţialului bălţii Zătun”, în valoare de 594.592 de lei, cu TVA, a avut ca scop consolidarea şi înălţarea digului pe 1,7 kilometri, de jur împrejur, dar şi decolmatarea bălţii. 5,6 hectare de baltă erau colmatate, iar nivelul apei era acolo de 20 de centimetri. Acum, are 28,6 hectare luciu de apă şi aceeaşi adâncime peste tot.
Proiectul „Baza de agrement cu specific pescăresc Balta Zătun”, în valoare de 1.772.425 de lei, pune la dispoziţia gălăţenilor o zonă de agrement cu un camping cu 17 căsuţe, foişoare, refugii, pontoane şi grupuri sanitare, arie pentru corturi şi plajă. S-a tras curent electric, s-a adus apă, iar baza are şi staţie de epurare.
Un singur lucru pare să întunece proiectul, drumul până la Zătun. DJ 251E - DN 2B - Zătun este impracticabil, chiar dacă în 2014 a fost pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean un proiect pentru reabilitarea acestuia. Asfaltul e crăpat şi plin de găuri. Nicio maşină nu poate merge ca lumea pe digul ce duce către locul de relaxare proaspăt modernizat, însă proiectul a picat în 2014, iar la final de an ne-am ales cu o arie modernă fără drum.
Satul pescăresc din pădure
Un proiect controversat, Muzeul Satului Pescăresc, a fost realizat, în 2015, în Pădurea Gârboavele, de către Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, instituţie ce aparţine tot de CJ. Amplasamentul e cel puţin bizar, dacă e să ne întrebăm cum de a ajuns muzeul pescarului în pădure. Pentru autorităţi, însă, locul e potrivit, pentru că se leagă de Grădina Zoo şi Muzeul Satului, deja prezente în pădurea de la Gârboavele. În valoare de 2.076.660 de lei, finanţare nerambursabilă, muzeul le prezintă gălăţenilor două gospodării tradiţionale cu specific pescăresc din comunele Vlădeşti, Măstăcani, Oancea şi Cavadineşti, din secolul XIX şi începutul secolului XX. Făcute din chirpici şi stuf, gospodăriile cuprind locuinţe şi construcţii specifice acestora: gheţărie, chivniţă, coştereaţă, gogineaţă, cotlon, dar şi o cherhana, un iaz şi un pavilion. Locuinţele vor fi decorate şi mobilate cu elemente de patrimoniu etnografic, cu lăzi de zestre, perne, costume.
Alei, adăposturi şi punct de informare la Gârboavele
În noiembrie 2015, Consiliul Judeţului a inaugurat şi un punct de informare, dotat cu touch-screen, prin care gălăţenii pot afla detalii despre Pădurea Gârboavele. Punctul de informare face parte dintr-un proiect mai mare - „Conservarea biodiversităţii în Pădurea Gârboavele”, în valoare de 1.336.915 de lei, din care 370.696 de lei contribuţia Consiliului Judeţului Galaţi. În cadrul proiectului au mai fost realizate, potrivit reprezentanţilor instituţiei, 18 kilometri de alei şi poteci, adăposturi pentru oameni, animale, adăpători pentru animale, panouri publicitare cu informaţii despre biodiversitate, speciile de floră şi faună protejate.
