* În 2015, gălăţenii care trăiesc la bloc au plătit chiar de două ori taxa de ecarisaj, dar maidanezii tot nu s-au împuţinat * Deşi câinii din adăpostul public sunt hrăniţi din donaţii, încă din 2014, suma cheltuită anul trecut de Primărie pentru îngrijirea maidanezilor este mai mare decât anii anteriori
Cu toate că în vistieria bugetului local ajung an de an sume destul de importante strânse de la populaţie pentru finanţarea activităţii de ecarisaj, câinii de pe străzi nu par să se împuţineze.
Din datele furnizate de către Serviciul Public Ecosal, doar 955 de câini comunitari au fost strânşi, anul trecut, de pe străzi. Asta în contextul în care, în anii anteriori, am fost informaţi că pe străzi sunt peste 16.000 de maidanezi. Astfel, strângând aproape 1.000 de câini din peste 16.000, înseamnă că va dura cel puţin 16 ani să fie capturaţi toţi maidanezii, în cazul, puţin probabil, în care aceştia nu se mai înmulţesc.
Totodată, din câinii adăpostiţi în padocul public, 502 au fost adoptaţi. Cu toate că rata de colectare a maidanezilor este relativ mică, asociaţiile de proprietari s-au trezit, în octombrie anul trecut, cu o decizie de impunere trimisă de Primărie, prin care li se cere să achite taxa de ecarisaj, ca persoane juridice, pe ultimii cinci ani, taxă impusă printr-o hotărâre de Consiliu Local în anul 2010. Astfel, gălăţenii care locuiesc la bloc sunt obligaţi să plătească de două ori această taxă de ecarisaj, o dată ca persoană fizică - trei lei pe an, şi încă o dată ca făcând parte din asociaţiile de proprietari, persoane juridice, care trebuie să achite 56 de lei de pe an. Cu toate că situaţia este absurdă, asociaţiile au trebuit să plătească. Îndreptarea situaţiei a venit la sfârşitul lunii noiembrie, când aleşii locali au aprobat o excepţie, prin care asociaţiile de proprietari, chiar dacă sunt persoane juridice, să nu mai plătească această taxă. Doar pentru viitor, însă...
Hrană din donaţii, dar costuri mai mari decât în anii trecuţi
Potrivit Primăriei Galaţi, suma încasată din taxa de ecarisaj a fost de 2.549.161 de lei, din care 1.359.317 lei este suma aferentă anului 2015, iar 1.189.843 de lei este suma reportată din anul 2014. Din suma totală încasată, 1.058.293 de lei s-au dus, potrivit Primăriei, pe cheltuieli curente pentru gestionare şi capturare a câinilor fără stăpân.
Ciudat este, în schimb, că, din iulie 2014, maidanezii din padocul Ecosal sunt hrăniţi din donaţii externe, prin intermediul fundaţiilor "Ajutaţi-l pe Lăbuş" şi "Braveheart Rescue". Fundaţia din urmă administrează de ani buni pagina "Help the dogs at Galati, Public shelter Ecosal". Astfel, cu toate că o mare parte din hrană provine din exterior şi nu este cumpărată din banii colectaţi prin taxa de ecarisaj, cheltuielile pentru funcţionare sunt mai mari decât în anul 2014, când suma cheltuită pentru acest lucru a fost de 712.346 de lei. În 2013, cheltuielile pe mâncare, capturare, transport, sterilizare au fost de 442.622 de lei.
Din informaţiile obţinute mai demult de noi, ştim că întreţinerea unui câine în padocul primăriei costă 1,98 lei pe zi, în sumă fiind incluse cheltuielile pentru întreţinere, îngrijitor, energie electrică, apă, hrană, iar operaţiunea de capturare a unui câine se ridică la suma de 4,5 lei. În acest context, dacă în 2015 au fost capturaţi aproape 1.000 câini, costul total de capturare s-ar cifra la doar 4.500 de lei.
Iar, dacă, să spunem, padocul Ecosal ar fi avut constant un număr de 1.400 de capete de întreţinut, suma totală ar fi ajuns la puţin peste un milion de lei, dar subliniem că nu a avut cum să cheltuiască atât, pentru că, cel puţin la finele anului, erau doar 1.130 de câini în padoc, iar hrana nu a provenit din sumele alocate de la bugetul local.
Atâta timp cât hrana a venit din afară, iar capturarea a costat numai 4.500 de lei, ne întrebăm ce s-a întâmplat cu restul banilor, până la 1.058.293 de lei.
Una spune Primăria, alta spune Ecosal
Cifrele date de către Primărie nu prea se pupă cu datele furnizate de Ecosal. Astfel, potrivit sintezei de venituri şi cheltuieli la capitolul "ecarisaj", Ecosal a avut, în 2015, un venit pentru colectare animale şi ecarisaj de 852.983 de lei şi a cheltuit 921.739 de lei, iar pentru dezinsecţie şi dezinfecţie a avut un venit de 288.833 de lei şi a cheltuit 286.216 lei. Astfel, Ecosal a cheltuit, în total, în 2015, pentru ecarisaj, suma de 1.207.955 de lei.
În anul 2014, cheltuielile din baza de date a Ecosal arată 1.135.173 de lei, cu toate că veniturile au fost de 1.082.328 de lei. Diferenţa dintre sumele prezentate de Ecosal şi Primărie, pentru 2015, este mică, în schimb diferenţa dintre sumele cheltuite pentru funcţionare în 2014 este mult mai vizibilă, având vedere că Primăria susţine că s-au cheltuit 712.000 de lei, iar Ecosal spune că pentru ecarisaj şi dezinfecţie a dat peste 1,1 milioane.
În ce au fost investiţi banii
Potrivit Primăriei Galaţi, din taxa de ecarisaj s-au făcut şi cheltuieli de investiţii, în valoare de 521.308 lei, din care s-au achiziţionat containere pentru vestiare în valoare de 102.000 de lei, o autoutilitară de aproape 240.000 de lei, un compresor de igienizat - 13.000 de lei, curăţitor cu presiune pentru dezinfectat utilaje şi spaţii - 99.000 de lei, maşină de curăţare şi igienizare echipamente de protecţie - 7.000 de lei, maşină de colectare dejecţii animale - 29.000 de lei, pistoale de uz veterinar şi puşcă de uz veterinar tranchilizant în valoare de aproximativ 38.000 de lei.
Deci, propriu-zis, din taxa de ecarisaj, doar ultimele investiţii au privit serviciul de ecarisaj din cadrul Ecosal. Totodată, dacă vă întrebaţi cdaă maşinile de colectare a dejecţiilor sunt pentru oraş, n-aţi ghicit, pentru că, potrivit şefului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, cele trei maşini de colectare a dejecţiilor animalelor sunt folosite pentru curăţarea padocului.
Avem lege, dar nu avem împuternicit
În noiembrie 2015, totul părea clar, normele de aplicare ale legii care permite eutanasierea fiind din nou vigoare. În schimb, Primăria nu poate trece la aplicarea legii, pentru că primarul nu a desemnat un împuternicit care să decidă viaţa şi moartea fiecărui animal în parte. De la finele anului trecut şi până acum, primarul Marius Stan nu a găsit timpul sau puterea să desemneze un împuternicit, astfel încât nici legea nu poate fi aplicată.
