După un an cu pierderi de aproape două miliarde de lei vechi, ZLG a reuşit, în 2015, să revină „pe plus”
În locul italienilor de la Enel, noua administraţie a încheiat trei contracte pentru derularea unor activităţi în domeniul comerţului cu cereale
Mai este însă loc de investiţii pe mai bine de 60 la sută din suprafaţa concesionabilă a Zonei Libere
Noua administraţie a Zonei Libere Galaţi (ZLG) a reuşit, în 2015, să revină „pe plus” după ce, în 2014, se înregistraseră pierderi de aproape 196.000 lei. „În momentul în care, în februarie 2015, se instala noul Consiliul de Administraţie, situaţia Zonei Libere Galaţi era una extrem de dificilă. Mai exact, după ce în 2013 se înregistrase un profit de 787.000 lei, în 2014 s-a ajuns la acele pierderi, de aproape două miliarde de lei vechi. Prin urmare, se impuneau măsuri urgente de redresare a societăţii. Într-o primă fază, pe termen scurt, am recurs la o reducere a cheltuielilor, inclusiv salariale, s-au renegociat o serie de contracte de prestări servicii şi s-au raţionalizat consumurile. Apoi s-a trecut la marketing şi la o promovare mai activă în mediul de afaceri a oportunităţilor pe care le oferă Zona Liberă pentru derularea unor activităţi economice. În fapt, cum în nici un caz nu am fi putut scumpi concesiunile sau contractele de închiriere, am încercat să avem un dialog mai bun cu agenţii economici, să vedem ce necesităţi au şi cum putem să-i ajutăm mai bine”, ne-a declarat actualul director general al Zonei Libere Galaţi, Cătălin Vasiliu.
Unii pleacă…
Un hop destul de greu de depăşit a fost impactul pe care l-a avut retragerea din ZLG a celui mare concesionar, compania italiană Enel, care intenţiona să construiască la Galaţi o centrală termică pe cărbune. Proiectul a fost abandonat ca urmare a protestelor venite din partea societăţii civile, iar în octombrie 2013, Enel a notificat administraţia ZLG că renunţă la contractul de concesionare a aproximativ 36 de hectare de teren.
„Această concesiune aducea cam 550.000 euro pe an la bugetul ZLG. După retragerea Enel ar fi trebuit ţinute cheltuielile sub un control mai strict. La timpul respectiv nu s-a reuşit acest lucru şi s-a intrat pe pierdere. Mai mult, în ianuarie 2015, chiar cu puţin timp înainte de a veni la conducerea ZLG, a mai plecat o companie, Kiriazoglu, care dorea să deruleze aici un proiect european pentru construirea unei platforme portuare, dar a fost nevoită să renunţe din cauza problemelor care au fost cu calea de acces - drumul care trece şi pe lângă Parcul Industrial - un proiect ce a fost blocat o perioadă de timp, după ce firma care îl executa, SC Super A Plus K SRL, a intrat în insolvenţă şi a abandonat lucrările”, a explicat directorul Zonei Libere Galaţi.
Alţii vin
Semne ceva mai bune pentru ZLG au apărut după ce, în 2015, au fost încheiate trei noi contracte, unul de închiriere şi două de concesiune. „Toate cele trei contracte vizează realizarea unor afaceri în domeniul comerţului cu cereale. Este un sector care începe să meargă din ce în ce mai bine şi sperăm că el se va dezvolta, la Galaţi, din ce în ce mai mult. În cazurile de faţă, contractul de închiriere a vizat o platformă betonată, la cheu, cu o suprafaţă de 1.380 mp, iar cele două contracte de concesiune au vizat suprafeţe de 49.000 mp, respectiv 31.500 mp, tot în apropierea Dunării, iar firmele concesionare doresc să realizeze un cheu cu facilităţi pentru depozitarea şi manipularea cerealelor”, a explicat directorul general Cătălin Vasiliu.
Din punct de vedere financiar, măsurile de redresare la nivel administrativ şi noile contracte au făcut ca Zona Liberă Galaţi să încheie anul 2015 cu un profit brut de 61.000 lei. „Nu este mult, dar este un început…”, apreciază administraţia ZLG.
Cei mai mari concesionari
Una peste alta, în prezent, din suprafaţa concesionabilă a Zonei Libere Galaţi, de 104 hectare, s-a ajuns la un grad de ocupare de aproximativ 35 la sută. Mai exact, în ZLG îşi derulează activitatea 38 de agenţi economici, din care 14 au încheiat contracte de concesiune pe o perioadă de 49 de ani, în vederea derulării unor investiţii mai importante, iar 24 de agenţi economici au încheiat contracte de închiriere a unor platforme sau spaţii de depozitare, în general pentru tranzitul de mărfuri cu spaţiul extracomunitar.
Dacă ar fi să se facă un top al actualilor concesionari, pe primul loc ar fi Metaltrade/ Port Bazinul Nou, cu o suprafaţă de 73.000 mp, utilizată atât pentru o hală de ţevi sudate, cât şi pentru organizarea unor spaţii de depozitare. Pe poziţia următoare se plasează spaniolii de Holding de Aceros Especiales, cu o suprafaţă de 13.000 mp, unde se află în curs de execuţie lucrările la un terminal de laminate. City Gaz, cu o suprafaţă concesionată de 12.000 mp, se plasează pe locul al treilea, însă terminalul de gaze lichefiate dezvoltat de companie reprezintă una dintre cele mai importante investiţii din întreaga zonă portuară a Galaţiului. Nu în ultimul rând, din urmă vine destul de puternic Brise Group, care vrea să realizeze, de asemenea, un cheu pentru cereale, pe o suprafaţă de 10.000 mp.
Perspective în afaceri
Ca perspective în 2016, administraţia ZLG îşi propune continuarea procesului de modernizare a infrastructurii. „În acest sens, important este şi spijinul Consiliului Local, care a alocat de la bugetul local, pentru Zona Liberă, suma de 500.000 lei. Şi cu aceşti bani, şi cu propriile resurse de finanţare dorim să realizăm o securizare a danelor cu sistem video de monitorizare, vrem să facem încă o platformă betonată şi să demarăm şi construcţia la o nouă hală de depozitare. În prezent avem două hale - una de 400 mp, alta de 600 mp - ne dorim să realizăm una mai mare, care să poată fi şi compartimentată, cererea în acest sens pe segmentul de închiriere fiind destul de mare”, a precizat directorul general Cătălin Vasiliu.
Ca urmare a activităţilor de promovare a Zonei Libere Galaţi şi a îmbunătăţirii condiţiilor pentru agenţii economici, în 2016 este prognozată o creştere a veniturilor cu 13 la sută din noi contracte, fiind fixată o ţintă a profitului de cel puţin 120.000 lei. Misiunea nu va fi uşoară, dat fiind faptul că efectele crizei economice încă nu s-au atenuat, iar oamenii de afaceri „măsoară de nouă ori înainte de a tăia odată”.
Ca poziţionare, punctele forte ale ZLG rămân în continuare vecinătatea cu Dunărea şi spaţiul extracomunitar, însă lipsa unor legături rutiere moderne, precum o autostradă, rămâne în continuarea un impediment pentru încurajarea procesului investiţonal.
