Aflat în zona centrală a oraşului, pe strada Domnească nr. 24, Palatul Gheorghiu a reprezentat, în ultimii opt ani, o miză uriaşă pentru cel care se consideră moştenitorul de drept al imobilului. Deşi se află într-o stare avansată de degradare şi reprezintă un real pericol pentru trecătorii care se încumetă să se apropie, clădirea a fost revendicată de mai multe persoane. Cu toate acestea, magistraţii, pe baza probelor, au decis că singurul care se poate lupta cu statul român pentru clădire este Mihai Popleşeanu. Deşi Primăria Galaţi a chemat în garanţie Ministerul Finanţelor, în eventualitatea în care Popleşanu ar fi dorit bani în schimbul clădirii, în acţiunea de chemare în judecată se specifică faptul că se doreşte retrocedarea în natură. "Să-mi lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilul situat în Galaţi, în strada Domnească, numărul 24 (fost 52), colţ cu strada Gamulea, alcătuit din construcţie şi terenul aferent, 3.000 metri pătraţi. În prezent, imobilul se află în proprietatea pârâtului Municipiul Galaţi”, scria Popleşanu în acţiunea sa.
Astfel a început o reală bătălie pentru moştenire. În lungile procese a fost parte şi un gălăţean, Bogdan Iacob, care, în 1997, a cumpărat, de la Primăria Galaţi, un apartament din respectivul imobil.
Din 2008 şi până acum, magistraţi gălăţeni au reuşit, să lămurească oarecum situaţia şi să îl lase doar pe Mihai Popleşanu să dovedească faptul că Palatul Gheorghiu a aparţinut familiei sale. Conform sentinţei pronunţate zilele trecute de magistraţii Tribunalului Galaţi, se pare că Popleşanu nu a reuşit să dovedească acest lucru.
Primăria rămâne proprietar
Nu se ştie dacă imobilul a fost lăsat în paragină dintr-un interes financiar sau, pur şi simplu, a ajuns în acest hal în urma lungilor procese intentate în instanţele de judecată. Cert este că, recent, magistraţii Tribunalului Galaţi au tranşat, într-o primă instanţă, problema şi au decis că proprietarul de drept al clădirii este Primăria Galaţi.
"Respinge acţiunea în revendicare formulată de reclamantul/ intervenient Popleşanu Mihai, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Galaţi prin Primar, Iacob Bogdan Gabriel şi Gheorghievici Petrica Valentina, ca inadmisibilă. Respinge cererea de chemare în garanţie a Statului Român prin Ministerul Finanţelor, ca nefondată", se menţionează pe site-ul Tribunalului Galaţi.
Deşi ar părea logic să discutăm de o decizie definitivă, care să clarifice cine trebuie să se ocupe de această clădire, situaţia nu este deloc aşa. Decizia luată de magistraţii Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel, urmând ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel Galaţi. Aşadar, procesul poate continua, timp în care imobilul se degradează tot mai tare, lucru pe care, de altfel, îl remarca şi Popleşanu, în acţiunea sa. "De asemenea, vă rog să acordaţi atenţie şi stării actuale a imobilului, care a fost lăsat în paragină de Primăria Galaţi de mai bine de un deceniu, iar starea sa se agravează cu fiecare zi".
Şirul pretendenţilor la Palatul Gheorghiu
Istoria clădirii cunoscută ca Palatul Gheorghiu este demnă de un film. Cu o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, situat chiar în centrul oraşului, pe strada Domnească colţ cu strada Iancu Fotea (fostă Gamulea), imobilul a adăpostit, în perioada comunistă, mai multe familii, fiind împărţit pe apartamente. După 1989, imobilul a dat multe subiecte de presă, fiind lăsat în paragină, la îndemâna persoanelor fără adăpost. Şi asta, probabil, şi din cauza faptului că au apărut mai multe persoane care au revendicat clădirea.
În timpul proceselor, expertiza efectuată a arătat faptul că din cei 3.000 de metri pătraţi revendicaţi au mai rămas doar 1.500, restul terenului fiind ocupat de parcări, blocuri şi alte construcţii. Mai mult, unul dintre apartamentele din clădire a fost vândut de Primăria Galaţi unui tânăr, Bogdan Iacob, care, la scurt timp după ce a semnat actele de vânzare-cumpărare, a fost nevoit să se mute în chirie în altă locaţie, din cauză că imobilul nu mai prezenta siguranţă.
Alt dosar, alt nume
Pentru clădirea Palatului Gheorghiu au fost deschise zece acţiuni în instanţă. Într-una dintre ele, ca parte, a apărut Valentina Petrică Gherghievici, care, de asemenea, revendica imobilul, după ce solicitase instanţei de judecată refacerea unui act de adopţie, emis de Tribunalul Covurlui în 1948. Femeia susţinea că ar fi fost adoptată de familia Constantinidi Mihail şi Anastasia, mama ei fiind soră cu proprietarii palatului. Femeia a câştigat la Tribunalul Galaţi, dar Curtea de Apel nu a fost de aceeaşi părere şi a anulat tot ce ţinea de acest subiect.
În acelaşi timp cu Valentina Gherghievici, demara şi procesul intentat de Mihai Popleşanu. Cele două acţiuni au fost conexate de judecătorii gălăţeni într-un singur dosar, la care s-au adăugat şi alte acţiuni conexe. În dosarul rezultat, Mihai Popleşanu a depus acte prin care dovedeşte că este fiul Melaniei Caratanasis, fiica Elenei şi al lui Hariton Caratanasis, ea fiind o altă soră a proprietarilor Palatului Gheorghiu.
Istoria familiei
După actele din arhivele statului, imobilul atât de discutat ar aparţine de drept descendenţilor familiei Hagimatia (care a avut cinci urmaşi: doi băieţi şi trei fete). Băieţii - Nicola şi Demonstene - au cumpărat Palatul Gheorghiu, în septembrie 1913, de la Simion Gheorghiu. De altfel, actul de vânzare-cumpărare se află la dosar. Cei doi băieţi nu au fost căsătoriţi şi nu au avut copii. Dintre cele trei surori ale lor, doar una singură a avut o fetiţă, pe Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, care la rândul ei a avut un fiu, pe Mihai, cel care s-a judecat atât de mult timp pentru Palatul Gheorghiu, plus ce a mai rămas din teren, circa 1.500 de metri pătraţi.
Tot din actele depuse la dosar reiese şi faptul că, în 1951, Palatul Gheorghiu a fost naţionalizat, fiind preluat de statul român. Acesta a şi fost motivul pentru care Primăria Galaţi „a chemat în garanţie” Ministerul Finanţelor, care în eventualitatea stabilirii unei sume de bani ca despăgubire pentru moştenitor, ar trebui să o achite în numele statului român.
Acum, magistraţii Tribunalului Galaţi au tranşat problema şi au decis că imobilul aparţine municipalităţii. Verdictul final îl vor da, cel mai probabil, judecătorii Curţii de Apel.
