Factorul genetic şi expunerea la radiaţia solară reprezintă principalii factori de risc
Melanomul este o tumoră care se dezvoltă din celulele pigmentare ale epidermului, aşa-numitele melanocite. Spre deosebire de alte forme de tumori ale pielii, melanomul prezintă un risc crescut de a deveni canceros, având şi o rată crescută de mortalitate. Factorul genetic şi expunerea la radiaţia solară (ultravioletă) reprezintă principalii factori de risc.
Incidenţa melanomului malign este în continuă creştere. În Uniunea Europeană, survin zece cazuri la suta de mii de locuitori/an, iar în SUA sunt diagnosticate anual 55.100 de cazuri noi (10/100.000 locuitori/an - al şaselea cancer ca frecvenţă). Australia prezintă rata cea mai crescută rată a incidenţei de pe glob (17 cazuri/100.000 locuitori/an).
Melanomul malign îi afectează în special pe adulţii de vârstă medie, cu o uşoară prevalenţă către femei.
Cine este predispus
"Melanomul malign apare mai frecvent la persoane care au istoric de expunere îndelungată la soare şi de arsuri solare, mai ales în copilărie. De asemenea, boala apare în familii cu istoric de melanom malign şi la persoane cu nevi (aluniţe - n.r.) atipici, cu fototip I, II. Este important de ştiut că melanomul malign poate apărea pe leziuni deja existente (aluniţe), însă în 60 la sută din cazuri apare pe tegument indemn", a explicat prof. univ. dr. Valeriu Ardeleanu.
Când trebuie să ne alarmăm
Diagnosticarea se face pe baza următoarelor semne clinice, cunoscute în lumea medicală şi sub prescurtarea de ABCDE: asimetrie, bordură indentată, culoare neuniformă/ mozaic coloristic, dimensiuni mai mari de şase milimetri şi evoluţie. Trebuie să mergem la medic atunci când observăm că un nodul sau o tumoră de culoare maro sau neagră de pe piele începe să crească rapid. Un semnal de alarmă îl reprezintă şi petele pigmentare cu contur neregulat, cu extindere lentă, devenite după un timp proeminente, apărute în special în cazul persoanelor vârstnice, cel mai frecvent pe faţă. Petele pigmentare neregulată, cu creştere lentă, localizate pe degete, palmar sau plantar, precum şi tumorile nepigmentate, proeminente sau ulcerate trebuie, de asemenea, să ne trimită la medic. Nu în ultimul rând, nu trebuie să ignorăm nicio leziune pigmentară care se modifică în scurt timp, astfel de formaţiuni fiind suspecte de malignitate.
Se tratează melanomul malign?
"Melanomul malign are una dintre cele mai agresive şi imprevizibile evoluţii din toate neoplaziile (formele de cancer - n.r.) cutanate şi probabil dintre toate cancerele luate în general. Supravieţuirea globală pentru melanomul malign este 55 la sută la cinci ani şi 45 de 45 la sută la zece ani. Pentru stadiul unu, supravieţuirea ajunge până la 90 la sută, în timp ce pentru stadiul patru este de numai 20-30 la sută. În cazurile avansate, inclusiv cu metastaze la distanţă, supravieţuirea este şi mai joasă, iar pronosticul este rezervat", a adăugat prof. dr. Ardeleanu.
Prevenţia, cel mai bun tratament
Potrivit sursei citate, primul pas în tratarea melanomului malign este prevenţia, care poate fi realizată astfel: autoexaminarea lunară a pielii; supravegherea clinică periodică a pielii, în totalitate, la medic; tot la medicul de specialitate trebuie supravegheaţi dermoscopic şi nevii atipici, mai ales în cazul persoanelor care au istoric personal sau familial de melanom; orice leziune suspectă de a fi melanom se excizează; se examinează histopatologic obligatoriu orice leziune excizată pentru suspiciune de melanom; leziunile suspecte de a fi melanom nu se temporizează: se trimit pentru examen dermatoscopic sau biopsie excizională.
Tratamentul efectiv al melanomului malign constă în excizia tumorii cât mai precoce, completată cu chimioterapie. Este important de reţinut că soarele şi bronzul artificial sunt principalii factori care determină apariţia melanomului malign şi că aceasta este cea mai agresivă formă de cancer, fiind tratabil doar în stadiile incipiente. În consecinţă, pentru a evita riscul de îmbolnăvire, evitaţi expunerile la soare şi la solar.
