Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) a câştigat procesul cu Rostock Wreck Removal Consortium, după aproximativ zece ani de judecată. Decizia definitivă a fost a Curţii de Apel Constanţa, unde se judeca procesul strămutat, în această primăvară, de la Curtea de Apel Galaţi.
Cargoul ucrainean Rostock s-a scufundat pe 2 septembrie 1991, în canalul Sulina, după o serie de manevre care, din descrierile martorilor şi analizele ulterioare ale specialiştilor, n-ar fi trebuit executate, deoarece erau de natură să pună în pericol siguranţa navei şi a încărcăturii de sârmă şi fier beton. În 2004, Rostock Wreck Removal Consortium (format din compania olandeză Multraship BV, compania americană Titan şi Deltacons Tulcea) a scos la suprafaţă nava şi a încasat cinci milioane de euro (mai puţin o garanţie de cinci la sută).
Ulterior, Rostock Wreck Removal Construction (RWRC) s-a adresat Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, cerând AFDJ să plătească suma de 7,5 milioane de euro, cu titlu de cheltuieli suplimentare. Cazul a fost trimis Curţii de Arbitraj de la Zurich, iar pretenţiile WEWC au crescut la 12,5 milioane de euro. Deşi cazul ar fi trebuit judecat de arbitri de la Camera de Comerţ a României, decizia în acest caz a aparţinut totuşi Curţii din Zurich, care a obligat AFDJ la plata celor 12,5 milioane de euro, printr-o decizie din 2012. Statul olandez a insistat în mod deosebit ca România să plătească această datorie, ameninţând chiar că ne va bloca aderarea la Schengen, în cazul în care nu vom da banii. Înainte de prescrierea datoriei, RWRC a deschis o acţiune la Tribunalul Galaţi, demarând o procedură cunoscută sub numele de "exequator", care presupune recunoaşterea datoriilor străine. Întregul proces "Rostock" a fost plin de strategii complicate şi de situaţii care păreau fără ieşire. După ce a trecut pe la Curtea de Apel Galaţi, procesul s-a încheiat la Constanţa, cu o decizie favorabilă statului român.
