Comunele din judeţul Galaţi fac parte din şase grupuri de acţiune locală (GAL)
Parteneriatele de tip public-privat permit accesarea fondurilor de dezvoltare rurală
Primele trei GAL-uri au atras 3,5 milioane de euro
Trei au fost grupurile de acţiune locală (GAL)-urile care au accesat fonduri în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Este vorba de GAL Lunca Joasă a Siretului, GAL Covurlui şi GAL Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci. Per total, sumele nerambursabile atrase de aceste GAL-uri au depăşit 3,5 milioane de euro. Bani mulţi pentru primăriile şi fermierii de prin judeţ! Semn că merită să depui proiect prin GAL, cu toată birocraţia PNDR.
Între timp, în Galaţi s-au mai înfiinţat încă trei GAL-uri: Eremia Grigorescu 1863, Siret Bârlad Est şi Tecuci Sud-Est. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, aceste noi GAL-uri ar putea şi ele atrage o mulţime de bani pentru membrii lor. Vă spunem astăzi care sunt GAL-urile din Galaţi, cum le-a mers până acum celor cu experienţă şi ce perspective au aceste asociaţii în cadrul PNDR 2014-2020.
Cine şi din ce GAL face parte
Un GAL este o organizaţie non-guvernamentală, care îşi desfăşoară activitatea în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. GAL-ul este un parteneriat public-privat, dar numărul partenerilor privaţi trebuie să fie mai mare decât al celor publici. Proporţia trebuie să fie 51 participaţie privată şi 49 participaţie de stat. Fiecare comună poate fi parte a unui singur GAL. Astfel, comunele Nămoloasa, Movileni (de Tecuci) şi Brăhăşeşti nu se pot înscrie în GAL-uri din judeţul nostru, din cauză că fac parte din altele, înfiinţate în Vrancea. În acelaşi fel, şi în GAL-urile gălăţene sunt înscrise comune din judeţe vecine, Vrancea şi Brăila.
Iată componenţa fiecărui GAL în parte.
GAL "Covurlui" acoperă partea de nord-est şi ceva din centrul judeţului, adică teritoriile comunelor: Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni şi Vârlezi. GAL-ul cuprinde şi trei comune din Vaslui: Griviţa, Vinderei şi Fruntişeni.
În componenţa GAL "Lunca Joasă a Siretului" intră comunele gălăţene Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan, Braniştea, Şendreni, dar şi comuna brăileană Siliştea.
Din GAL "Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci", care acoperă partea de nord-vest a judeţului şi parte din zona de centru, fac parte: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache Negri, Cudalbi, Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti şi Ţepu. În acelaşi GAL sunt înscrise şi localităţile Tutova şi Pochidia din judeţul Vaslui.
Iată şi GAL-urile abia înfiinţate:
Teritoriul GAL "Eremia Grigorescu 1863" include: oraşul Târgu Bujor şi comunele: Tuluceşti, Folteşti, Cuca, Frumuşiţa, Băneasa, Fârţăneşti, Vlădeşti, Rediu, Măstăcani, Scânteieşti şi Vânători.
În centrul şi vestul judeţului s-a înfiinţat GAL "Siret Bârlad Est", pe teritoriile comunelor: Cuza Vodă, Griviţa, Iveşti, Pechea şi Umbrăreşti.
GAL "Tecuci Sud Est"cuprinde localităţile: Matca, Barcea, Drăgăneşti, Munteni şi Negrileşti.
O singură comună gălăţeană nu face parte dintr-un GAL: Suhurlui. Vorbim despre o localitate mică, cu doar circa 1.600 de hectare de teren, cu agricultura ca principala sursă de existenţă a populaţiei şi care cu siguranţă ar fi avut nevoie de nişte bani europeni.
Gigi Ţuţu, edilul comunei Suhurlui, a precizat - contactat telefonic de "Viaţa liberă" - că se află la Bucureşti, dar că au existat probleme de natură tehnică, legate de limitele comunei, care au stat în calea aderării comunei sale la un GAL.
"Am încercat mai întâi să mergem alături de Rediu şi să ne integrăm într-un GAL. După care s-a constatat că noi, de fapt, ne învecinăm cu Pechea, aşa că nu îndeplineam criteriile să intrăm alături de Rediu. Am zis să mergem cu Pechea, după care am avut o perioadă în care am cam neglijat problema asta. Acum am cerut cuiva să îmi dea mai multe detalii despre stadiul în care suntem. Încercăm să ne primească în GAL-ul unde este şi Târgu Bujor. Facem cumva să nu rămânem pe afară", a precizat Gigi Ţuţu.
Câţi bani poate atrage fiecare grup în parte
Potrivit Raportului de evaluare al strategiilor de dezvoltare locală, în funcţie de teritoriul ocupat şi de numărul locuitorilor din respectivele oraşe, comune şi sate, un GAL are o limită maximă de bani nerambursabili pe care îi poate atrage. La nivel de judeţ, suma pe care ar putea-o atrage cele şase GAL-uri, în perioada 2014-2020, ajunge la aproape 10 milioane de euro. Iată şi alocarea, pe fiecare GAL în parte. Cea mai mare sumă ar putea-o atrage GAL Tecuci, ai cărui membri ar putea beneficia de 2.122.292 euro. Urmează GAL Lunca Joasă a Siretului, care va putea atrage 1.742.415 euro. Mulţi bani vor avea la dispoziţie şi cei din GAL Eremia Grigorescu: 1.710.293 euro. În acelaşi timp, GAL Covurlui va avea la dispoziţie 1.680.131 euro. Celelalte două GAL-uri recent înfiinţate vor avea buget de sub un milion de euro. Mai exact, plafonul pentru GAL Siret Bârlad Est va fi de 957.111 euro, iar cel pentru GAL Tecuci Sud Est va fi de 956.518 euro.
Cum au mers strategiile, în perioada 2007-2013
Cei mai mulţi preşedinţi de GAL-uri reclamau faptul că modul de accesare a banilor europeni era prea greoi, birocraţia era sufocantă, iar parte dintre oamenii instituţiilor de stat, pe care îi numeau „oameni bifă”, mai mult puneau beţe în roate decât ajutau. La polul opus, funcţionarii însărcinaţi cu verificarea proiectelor spuneau că beneficiarilor le ia prea mult timp să înţeleagă faptul că normele din ghidurile aplicantului sunt aceleaşi pentru toată lumea şi că toate prevederile trebuie respectate. Cu probleme mai mari sau mai mici, proiectele depuse s-au implementat până la urmă. Fiecare primărie care se înscrisese într-un GAL şi-a cumpărat măcar un buldoexcavator pe care l-a plătit, parţial, cu bani europeni. Cine a vrut mai mult, a căutat oportunităţi. Unele administraţii au şi construit sau au reabilitat prin comune, de la parcuri pentru copii până la drumuri de acces către cimitir sau pieţe agroalimentare. Privaţii s-au bucurat şi ei de bani: şi-au cumpărat utilaje mai performante pentru societăţi, şi-au înfiinţat ferme şi aşa mai departe. Chiar şi în cazurile în care banii europeni au acoperit doar jumătate din cheltuială, tot a fost mare lucru. Că nu-i de ici, de colo, să vrei să investeşti, să spunem, 100.000 de euro în ferma ta, iar jumătate din bani să îi primeşti înapoi de la Uniunea Europeană! Cu amănunte despre strategii, despre cum se pot cere bani şi pentru ce, vom reveni în săptămânile următoare.
