Edilii din Timişoara şi Arad au toate şansele să pună în practică, în viitorul apropiat, ceea ce politicienii de la Dunăre doar au mimat că fac, în ultimii zece ani: un pol de dezvoltare, prin crearea unei mult râvnite zone metropolitane
„Timişoara şi Arad se unesc ca să constituie prima metropolă din România” sau „Arad şi Timişoara, privind împreună spre viitor” – au titrat, în urmă cu doar câteva zile, mai multe publicaţii centrale şi locale, care anunţau că edilii celor două municipii şi-au dat mâna pentru dezvoltare şi au semnat o rezoluţie, un „act de naştere”, practic, al viitoarei metropole Arad-Timişoara.
Potrivit jurnaliştilor, care au citat un comunicat de presă al Universităţii de Vest din Timişoara, acolo unde a fost semnată rezoluţia, cele două administraţii s-au angajat, printre altele, să lucreze la dezvoltarea metropolitană comună, având ca ţintă atingerea unei populaţii de un milion de locuitori şi creşterea calităţii vieţii acestora. Totodată, autorităţile au precizat că, prin acest proiect, se are în vedere un model multipolar de dezvoltare integrată, axat pe performanţă şi specializare inteligentă, capabil să valorifice oportunităţile şi să genereze standarde ridicate de trai şi competitivitate internaţională. Totodată, s-a anunţat că urmează să fie realizat un masterplan pentru dezvoltarea zonei metropolitane comune Arad-Timişoara, cei implicaţi subliniind că „iniţiative similare au fost implementate cu regularitate în alte ţări europene, cum ar fi Franţa, Germania, Grecia sau Ungaria”.
Zona metropolitană Galaţi-Brăila, doar o iluzie deşartă
Pasul important pe care cele două administraţii din vestul României l-au făcut, la începutul săptămânii trecute, ar trebui să reprezinte, înainte de toate, o palmă pentru politicienii gălăţeni şi brăileni, care şi-au amăgit alegătorii ani buni cu un proiect similar – crearea zonei metropolitane Galaţi-Brăila. Deşi declaraţiile cu privire la necesitatea unui astfel de demers nu au încetat să curgă an de an, devenind tot mai intense în campaniile electorale, astăzi cele două oraşe, care, unite, ar putea constitui a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti, sunt izolate din cauza orgoliilor politice şi, se spune, chiar de interesele de afaceri ale unora dintre membrii de partid.
În anul 2013, „Viaţa liberă” i-a adus faţă în faţă, prin intermediul unor interviuri, pe aleşii de la acea vreme ai Brăilei – Aurel Simionescu şi Gheorghe Bunea Stancu şi pe cei ai Galaţiului – Nicolae Dobrovici Bacalbaşa şi Marius Stan. Deşi fiecare dintre aceştia a pledat pentru unitate, prin renunţarea la rivalitate şi orgolii, proiectele de hotărâre privind Asocierea dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea s-au împotmolit, în repetate rânduri, chiar în Consiliul Local şi cel Judeţean al Galaţiului, fiind retrase de pe ordinea de zi, la presiunea PSD şi fostului PC (acum ALDE). Prilej pentru noi critici dure lansate de către vecinii de peste Siret şi noi tensiuni între administraţiile celor două oraşe. Aşa se face că astăzi, după mai multe întâlniri „de lucru” găzduite de Brăila, Tulcea şi Galaţi, planuri fabuloase pe hârtie şi proiecte de hotărâri nepromovate, locuitorii celor două oraşe, pe care îi despart doar aproximativ 15 kilometri, sunt izolaţi şi văduviţi de proiecte fundamentale de dezvoltare.
Figuri noi, promisiuni vechi
După alegerile din 5 iunie, la vârful administraţiilor din cele două oraşe s-au instalat aleşi social-democraţi, care nu au mai ocupaţi astfel de funcţii, dar care şi-au exprimat intenţia, chiar dacă nu cu fermitate, pentru reluarea tratativelor dintre Galaţi şi Brăila. Pe data de 17 iunie, jurnaliştii de la „Obiectiv Vocea Brăilei” consemnau o serie de declaraţii ale noului primar de Brăila, Marian Dragomir, şi fostului edil-şef Aurel Simionescu, care precizau că, cel mai probabil, din toamna acestui an se va întâmpla acest lucru. „Se reia ideea Zonei Metropolitane, cât de puternici am fi noi, că am fi al doilea centru urban după Bucureşti etc. Lucruri pe care le ştim de foarte mulţi ani. O să vedem cum se vor întâmpla lucrurile. Eu am avut deja o discuţie la Galaţi pe tema asta. Să se aşeze lumea pe scaune şi probabil că, începând din toamnă, o să reluăm toată această iniţiativă, toate demersurile", a afirmat Simionescu. Cât despre colaborarea cu PSD-istul Ionuţ Pucheanu, primarul Galaţiului, jurnaliştii brăileni spun că Dragomir s-a arătat destul de încrezător. „Sper să existe o discuţie deschisă între noi. Ne cunoaştem, ne-am întâlnit de câteva ori, avem o relaţie decentă, dar nu pot să spun că suntem prieteni. Ne respectăm, suntem din aceeaşi generaţie şi sper să avem o discuţie reciproc avantajoasă pentru cele două municipii”, a conchis viitorul primar al Brăilei.
Ceva mai optimist şi mai direct, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, ne-a declarat, la sfârşitul lunii iunie, cu ocazia unui interviu, că „cea mai mare reuşită ar fi crearea zonei metropolitane”, precizând că va susţine acest proiect. „Cea mai mare dorinţă a mea ar fi să deschidem Galaţi-Brăila spre autostradă şi bineînţeles cea mai mare reuşită, deşi pare utopie şi nu mai crede nimeni în ea, poate că mulţi mă vor şi certa, ar fi constituirea zonei metropolitane Galaţi-Brăila. Îmi doresc foarte mult acest lucru. Dacă am avea zonă metropolitană, pe fonduri europene sunt cam 110 milioane de euro prevăzuţi pentru Regiunea Sud-Est, care s-ar duce în zona metropolitană. Dacă o să şi iasă, ar fi perfect”, ne-a spus preşedintele CJ Galaţi. Politicieni de la Dunăre, treziţi-vă!
